Curtea de Apel București respinge proiectul legii salarizării
Judecătorii Curții de Apel București s-au întrunit marți, 9 iunie 2026, în cadrul unei Adunări Generale, la convocarea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. La ședință au fost prezenți 202 din cei 240 de judecători în funcție, iar deciziile luate au fost adoptate în unanimitate de către participanți.
Magistrații au respins prevederile proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, calificându-le drept „inacceptabile”. Decizia Curții de Apel București, cea mai mare instanță de acest nivel din România, reprezintă o reacție fermă la propunerile Guvernului privind noua grilă de salarizare în sistemul bugetar.
Ce prevede proiectul contestat de magistrați
Proiectul legii salarizării unitare a fost publicat de către Ministerul Muncii pe 25 mai 2026, ca parte a pachetului de măsuri asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Termenul stabilit pentru adoptarea actului normativ este 1 iulie 2026, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.
Potrivit documentului, noua lege introduce modificări semnificative la modul de calcul al salariilor în sectorul public, inclusiv în domeniul justiției. Procurorii au criticat deja public faptul că proiectul prevede reducerea veniturilor magistraților și afectează independența justiției, un principiu constituțional fundamental în România.
Poziția CSM față de noua lege
Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat în data de 26 mai 2026, la scurt timp după publicarea proiectului, transmițând un punct de vedere ferm către Ministerul Justiției. În document, CSM susține că proiectul de lege prezintă vicii de constituționalitate și că prevederile „nu pot fi adoptate în această formă fără a afecta iremediabil Justiția”.
Consiliul a cerut explicit ca salarizarea judecătorilor și procurorilor să fie reglementată printr-o lege specială, separată de actul normativ care vizează întregul sector public. Această solicitare a fost reiterată și de către judecătorii Curții de Apel București în cadrul Adunării Generale din 9 iunie 2026.
Amenințarea cu oprirea activității instanțelor
În cadrul Adunării Generale, magistrații de la Curtea de Apel București au discutat despre posibilitatea drastică de a opri total activitatea instanțelor, ca formă de protest față de proiectul salarizării. Deși decizia de a săvârși această măsură extremă nu a fost adoptată în cadrul ședinței din 9 iunie, subiectul a fost intens dezbătut.
Judecătorii au hotărât în unanimitate să amâne pentru moment oprirea activității, însă au adresat o serie de solicitări clare către CSM. Magistrații cer Consiliului să ia poziție publică fermă față de proiect și să acționeze pentru protejarea statutului justiției și a independenței sistemului judiciar.
Reacții din partea altor categorii profesionale
Nu doar magistrații s-au opus proiectului legii salarizării. Sindicaliștii din domeniul sănătății au organizat proteste în Piața Victoriei din București, manifestând împotriva prevederilor care, în opinia lor, reduc veniturile personalului medical. Șefii tribunalelor și ai curților de apel din țară au criticat dur proiectul, susținând că acesta reprezintă „o afirmare pe scena politică a unor conduite dictatoriale”.
Proiectul a generat proteste în mai multe domenii de activitate, angajații din sectorul public reclamând o scădere a veniturilor față de nivelurile actuale. Deși legea salarizării unitare a fost prezentată de către guvern ca o reformă necesară și ca un jalon asumat prin PNRR, reacțiile negative au apărut imediat după publicarea documentului.
Contextul legal și termenele apropiate
Curtea de Apel București a emis o acțiune în justiție la începutul lunii mai 2026, prin care a contestat anumite aspecte legate de restanțele salariale ale magistraților. Guvernul a contestat la rândul său această acțiune, iar termenul stabilit de către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțare este 9 iulie 2026.
Acest termen este extrem de apropiat de data limită de 1 iulie 2026 stabilită pentru adoptarea legii salarizării în cadrul PNRR. Suprapunerea celor două termene creează o presiune suplimentară asupra decidenților politici și asupra sistemului judiciar, care trebuie să gestioneze simultan proceduri legislative și litigii în instanță.
Ce se va întâmpla cu salariile magistraților
În prezent, salariile judecătorilor și procurorilor sunt reglementate prin legi speciale care le asigură un nivel de venituri corelat cu responsabilitatea funcției și cu necesitatea garantării independenței justiției. Potrivit proiectului nou legii salarizării, aceste prevederi speciale ar urma să fie încorporate într-un act normativ general aplicabil tuturor bugetarilor.
CSM a avertizat că această unificare riscă să ducă la o diminuare efectivă a veniturilor magistraților și, mai grav, să subordoneze puterea judecătorească controlului politic. „Asistăm la o tentativă de subordonare a puterii judecătorești față de puterea politică”, se arată în comunicatele emise de instanțe și de organizațiile profesionale ale magistraților.
Perspectiva adoptării legii și posibile scenarii
Având în vedere opoziția fermă a magistraților și termenul limită de 1 iulie 2026 impus de PNRR, există mai multe scenarii posibile. Primul scenariu prevede adoptarea legii de către Parlament în forma propusă de guvern, ceea ce ar declanșa probabil proteste și mai ample în sistemul judiciar și ar putea duce la contestații constituționale.
Al doilea scenariu presupune modificarea proiectului pentru a include o lege separată de salarizare a magistraților, așa cum cere CSM. Acest demers ar necesita însă negocieri suplimentare și ar putea întârzia adoptarea actului normativ. Al treilea scenariu, cel mai puțin probabil, ar fi amânarea termenului de adoptare, cu riscul declanșării unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
Concluzie
Decizia Curții de Apel București din 9 iunie 2026 de a respinge proiectul legii salarizării în unanimitate adaugă o presiune semnificativă asupra procesului legislativ. Cu doar câteva săptămâni rămase până la termenul PNRR de 1 iulie, guvernul se confruntă cu opoziția uneia dintre cele mai importante instanțe din țară și cu critici dure din partea CSM. Soarta salariilor magistraților și, mai larg, a legii salarizării unitare rămâne încă deschisă, urmând a fi decisă în zilele următoare prin negocieri politice și, posibil, prin decizii judecătorești.
Surse: Mediafax, Digi24, HotNews.ro, Adevărul, Libertatea, CSM1909.ro, Realitatea.net
