Zeci de mii de români care au ridicat construcții fără autorizație sau au executat lucrări diferite de cele aprobate primesc o nouă șansă de a intra în legalitate. De la 25 august 2026, un nou mecanism introdus prin modificarea Codului Urbanismului permite obținerea unei autorizații de regularizare pentru anumite categorii de construcții existente. Această procedură, așteptată de multă vreme, nu este un fel de amnistie generală, ci vine cu condiții stricte și termene clare. Proprietarii au la dispoziție un an pentru a depune documentația necesară, iar autoritățile locale sunt obligate să se pronunțe în termene bine stabilite. Iată ce trebuie să știe oricine are o construcție ridicată „la negru”.
Autorizația de regularizare, noul instrument legal
Autorizația de regularizare este documentul care permite aducerea în legalitate a construcțiilor ridicate fără autorizație sau cu încălcarea celei existente. Procedura se aplică doar într-o serie de condiții cumulative: construcția trebuie să fie realizată pe un teren cu destinație corespunzătoare, să nu afecteze spațiile verzi, rețele de utilități sau drepturile terților și să respecte normele tehnice de siguranță. De asemenea, este exclusă posibilitatea regularizării construcțiilor situate în zone protejate, pe domeniul public sau care prezintă pericol de prăbușire.
Pentru a obține autorizația de regularizare, proprietarul trebuie să depună o documentație tehnică completă, care include releveul actual al construcției, expertiza tehnică, avizele de specialitate și dovada plătii taxelor. Primăria are la dispoziție 30 de zile pentru a verifica documentația și a emite autorizația sau a motiva respingerea. Dacă documentația este incompletă, solicitantul are termen de 15 zile pentru completarea ei.
Cine poate beneficia și cine nu
Legea stabilește clar categoriile de construcții care pot fi regularizate. Pot beneficia de această procedură proprietarii de locuințe individuale, anexe gospodărești, construcții de mici dimensiuni și unele lucrări de modificare sau extindere. Pe de altă parte, nu pot fi regularizate construcțiile cu regim de înălțime îndreptătinit, cele ridicate pe terenuri fără cadastru sau cu litigii, și cele care au fost deja notificate pentru demolare. De asemenea, proprietarii care au încălcat cu rea-credință autorizația inițială pot fi excluși de la regularizare.
Un aspect important este că regularizarea nu este gratuită. Pe lângă taxele standard pentru eliberarea autorizației, proprietarul trebuie să plătească și o amendă contravențională, stabilită de autoritățile locale. Cu toate acestea, mulți specialiști consideră că sumele sunt mult mai mici decât costul unei demolări și al unei reconstrucții legale. Prin urmare, pentru multe familii, această cale reprezintă o soluție economică avantajoasă.
Riscurile pentru cei care nu intră în legalitate
Proprietarii care aleg să ignore noua procedură și să-și păstreze construcțiile în ilegalitate se expun unor riscuri majore. Legea prevede că autoritățile pot dispune demolarea construcțiilor neautorizate, iar cheltuielile sunt suportate de proprietar. De asemenea, o construcție fără autorizație nu poate fi înscrisă în cartea funciară, ceea ce împiedică vânzarea, ipotecarea sau moștenirea ei. Asigurările nu acoperă eventualele pagube, iar autoritățile pot refuza racordarea la utilități.
În plus, un termen de un an pentru depunerea documentației pare generos, dar experiența arată că birocrația urbanistică din România poate fi lentă. Solicitanții sunt sfătuiți să se pregătească din timp și să apeleze la specialiști pentru a evita respingerea dosarului. Un avocat sau un urbanist experimentat poate face diferența între o autorizație obținută rapid și un dosar blocat ani de zile.
Impactul asupra pieței imobiliare
Specialiștii în imobiliare estimează că noua lege va aduce pe piață mii de proprietăți care până acum erau nelichide din cauza lipsei actelor. Odată regularizate, aceste construcții pot fi vândute, ipotecate sau folosite ca garanții bancare. Acest lucru ar putea stimula piața, mai ales în zonele rurale și periurbane unde fenomenul construcțiilor la negru este foarte răspândit. Totodată, regularizarea aduce venituri suplimentare la bugetele locale, sub formă de taxe și amenzi.
Criticii legii susțin totuși că ar putea încuraja comportamentul iresponsabil, oferindu-le proprietarilor care au construit ilegal o cale de scăpare. Ei argumentează că măsura ar trebui însoțită de o politică mai dură împotriva noilor construcții neautorizate, pentru a nu da naștere unui precedent periculos.
Concluzie
Autorizația de regularizare este o oportunitate reală pentru mii de români care trăiesc în case ridicate fără acte. De la 25 august 2026, procedura este formalizată și accesibilă, cu condiția să fie respectate regulile stricte impuse de lege. Proprietarii au un an la dispoziție pentru a depune dosarele, iar cei care aleg să amâne riscă să se confrunte cu demolarea sau cu imposibilitatea de a-și valorifica proprietatea. Intrarea în legalitate nu este doar o obligație, ci și o șansă de a da valoare unui bun obținut cu mult efort.
