O finanțare uriașă pentru eficiența energetică
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat un nou apel de proiecte care aduce vești excelente pentru locatarii din șase județe ale României. Valoarea totală a finanțării disponibile depășește o sută șaptezeci de milioane de euro și este destinată renovării energetice a blocurilor de locuințe, cu scopul de a reduce consumul de energie, de a scădea emisiile de gaze cu efect de seră și de a îmbunătăți confortul termic al locatarilor. Potrivit informațiilor publicate de Digi24, Business24 și Rador, apelul competitiv se adresează autorităților locale din județele Gorj, Hunedoara și Valea Jiului, Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Aceste zone au fost selectate în baza unor criterii care țin cont de nivelul de dezvoltare economică, de impactul tranziției energetice și de necesitatea urgentă de modernizare a fondului locativ.
Proiectele eligibile vizează o gamă largă de lucrări: de la izolarea termică a pereților exteriori și înlocuirea ferestrelor vechi cu tâmplărie performantă, până la modernizarea instalațiilor de încălzire, montarea de panouri fotovoltaice pe acoperișuri și înlocuirea corpurilor de iluminat din spațiile comune cu unele economice. DC Business precizează că fondurile provin din mecanisme financiare europene destinate comunitților afectate de tranziția industrială și că scopul final este nu doar reducerea facturilor la energie, ci și crearea de locuri de muncă în construcții și energie regenerabilă. Este o șansă uriașă pentru sute de blocuri care, în prezent, pierd căldură prin pereții neizolați și consumă energie excesivă.
Ce județe sunt eligibile și de ce
Cele șase județe selectate pentru acest apel au fost alese în urma unei analize care a ținut cont de mai mulți indicatori. Gorj și Hunedoara, inclusiv Valea Jiului, sunt zone puternic afectate de încetarea activității miniere și de tranziția de la cărbune la energie curată. Dolj, Galați, Prahova și Mureș sunt județe cu un fond locativ vechi, construit în mare parte în perioada comunistă, încălzit centralizat și cu o eficiență energetică foarte scăzută. Potrivit datelor ministerului, blocurile din aceste zone au un consum specific de energie de două până la trei ori mai mare decât clădirile moderne, ceea ce înseamnă că locatarii plătesc facturi uriașe pentru un confort termic modest.
G4media.ro, citând o analiză a expertei Corina Murafa, explică faptul că astfel de programe de renovare energetică pot reduce facturile individuale cu până la cincizeci la sută, însă succesul depinde de modul în care sunt implementate. Comunitățile locale trebuie să fie implicate activ în proces, de la identificarea blocurilor prioritare și până la alegerea materialelor și a constructorilor. Ministerul a precizat că proiectele vor fi evaluate în funcție de impactul estimat asupra consumului de energie, de numărul de locuințe beneficiare și de includerea de soluții inovatoare, cum ar fi panourile solare și sistemele de stocare a energiei.
Cum pot accesa banii autoritățile locale și locatarii
Apelul de proiecte este deschis autorităților locale: primării, consilii județene și asociații de dezvoltare intercomunitară. Acestea sunt cele care depun proiectele, nu locatarii individual. Fiecare autoritate locală trebuie să identifice blocurile care îndeplinesc criteriile tehnice, să obțină acordul asociațiilor de proprietari și să elaboreze un studiu de fezabilitate care să ateste potențialul de economisire a energiei. Conform Digi24, termenul limită pentru depunerea proiectelor este trei februarie 2027, ceea ce dă timp suficient primăriilor să se organizeze și să strângă documentația necesară.
Pentru locatari, procesul începe cu o întâlnire în cadrul asociației de proprietari, unde se discută despre oportunitate și se votează acordul de participare. Deși fondurile europene acoperă majoritatea costurilor, în unele cazuri poate fi necesară o contribuție minimă din partea locatarilor sau o cofinanțare din bugetul local. Această contribuție este însă mult mai mică decât costul total al lucrărilor și este amortizată rapid prin economiile la facturile de încălzire. Experții estimează că perioada de amortizare a investiției este, în medie, de cinci până la șapte ani, după care toate economiile rămân în buzunarul locatarilor.
Ce lucrări se pot face și ce beneficii aduc
Renovarea energetică a unui bloc vechi presupune mai multe etape. Prima și cea mai vizibilă este izolarea termică a perețililor exteriori, care poate reduce pierderile de căldură cu până la treizeci la sută. A doua etapă constă în înlocuirea ferestrelor și a ușilor de la balcoane cu tâmplărie de ultimă generație, care împiedică curenții de aer și izolează fonic. A treia etapă vizează instalația de încălzire, unde centralele vechi și ineficiente sunt înlocuite cu unele moderne, iar întreaga rețea de distribuție a agentului termic este reabilitată. În unele proiecte, se montează și panouri fotovoltaice pe acoperiș, care produc energie electrică pentru consumul comun al blocului, reducând și mai mult dependența de rețeaua națională.
Beneficiile sunt multiple. Pe lângă reducerea facturilor, locatarii vor simți o îmbunătățire clară a confortului termic: iarna nu vor mai îngheța în apartamente, iar vara căldura nu va mai pătrunde atât de ușor. De asemenea, valoarea imobilelor crește semnificativ după renovare, iar blocurile devin mai atractive pentru tineri și pentru familii. Din punct de vedere ecologic, fiecare bloc renovat înseamnă tone de CO2 mai puțin eliberate în atmosferă, contribuind la eforturile României de a-și îndeplini țintele climatice asumate în fața Uniunii Europene.
Provocări și riscuri ale implementării
Deși fondurile sunt generoase, implementarea unor astfel de programe nu este lipsită de dificultăți. Prima provocare este birocrația. Multe primării, înspecial cele din orașele mici, nu au personal calificat pentru a scrie proiecte europene complexe și trebuie să apeleze la consultanți externi, ceea ce întârzie demararea lucrărilor. A doua provocare îl reprezintă cooperarea dintre locatari. În unele blocuri, asociațiile de proprietari sunt inactive, există dispute între vecini sau unii locatari pur și simplu nu vor să participe, deși nu au de plătit decât o mică contribuție. A treia provocare este găsirea firmelor de construcții calificate care să execute lucrările la standarde europene și în termenul prevăzut.
Experții avertizează că, dacă proiectele nu sunt bine gestionate, există riscul ca banii să fie cheltuiți ineficient sau ca lucrările să fie de proastă calitate. În trecut, România a mai avut programe de reabilitare termică, însă multe dintre ele au fost blocate de contestații, de corupție sau de management defectuos. De aceea, ministerul a anunțat că va implementa un sistem riguros de monitorizare și de audit, iar firmele care nu respectă contractele vor fi excluse din viitoarele licitații. Speranța este că, de data aceasta, cele o sută șaptezeci de milioane de euro vor ajunge acolo unde trebuie: în pereții blocurilor și, în final, în confortul zilnic al locatarilor.
Surse: digi24.ro, business24.ro, rador.ro, dcbusiness.ro, g4media.ro
