sursa foto:  digi24.ro

Lovitură devastatoare pentru Academia Română! Sume de bani încasate într-un mod de-a dreptul șocant

Un scandal de proporții stă să izbucnească în spațiul public după ce s-a aflat că la Academia Română timp de nouă ani de zile s-au încasat sume de bani pentru academicieni ce au murit.

 

Salariații Academiei Române au descoperit o fraudă de 2,8 milioane de lei cu banii din indemnizațiile academicienilor. Schema se derula de nouă ani, iar banii au fost încasați ilegal pe numele unor persoane decedate, conform celor de la Libertatea.ro.

Angajații Academiei Române aduc acuze grave cu privire la gestionarea fondurilor și aducerea unor directori fără concurs.

”De câteva zile s-a descoperit că a fost delapidată suma de 2,8 milioane de lei din indemnizațiile academicienilor pe ultimii 9 ani, din 2011 încoace. În instituție este un număr exact și fix de academicieni, când unul moare este scos de pe lista și apare altul. Ei bine, unii nu au fost scoși din sistem, iar indemnizațiile au fost încasate în continuare”, explică, pentru Libertatea, un om din instituție.

Prin lege, în cadrul Academiei Române sunt 181 de membri titulari – care încasează lunar 3.000 de lei și 135 de membri corespondenți, care ridică lunar 2.500 de lei.

Pe lângă acestea, mai există și indemnizații de merit, astfel că în total un academician poate ridica lunar și 9.000 de lei din diverse indemnizații cumulate. În prezent, Academia Română are 79 membri titulari, 82 membri corespondenţi, 37 membri de onoare din ţară şi 91 membri de onoare din străinătate, potrivit site-ului său.

Contactat de către Libertatea, Aurel Pop – președintele Academiei Române – a confirmat problema, însă a spus că nu poate da detalii din cauză că se află în aeroport.

”Am aflat în această dimineață (joi, 2 iulie – n.r.), dar eu plec din țară, nu am detalii. Sunt în aeroport, ne auzim săptămâna viitoare”.

Plângere la Parchet

Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei, a declarat că banii au fost recuperați și că a făcut plângere la Parchet.

Acesta dă vina pe casieră, care ar fi semnat în dreptul academicienilor și spune că banii s-ar fi găsit într-un dulap.

”Săptămâna trecută contabila a introdus un sistem nou și așa a apărut problema. Banii au fost găsiți, erau în dulapuri la casierie și au fost depuși la Trezorerie. Am făcut plângere la Parchet, să vină autoritățile să investigheze. Am declanșat o operațiune de verificare pentru perioada din 2004 până acum pentru a vedea dacă mai sunt și alte probleme”, a spus Dumitrache.

 

”CFI și Curtea de Conturi cum de nu au găsit nimic?”

 

Angajații însă îl contrazic și spun că este imposibil ca doar casiera să fie implicată.  ”Controlul financiar intern ce a făcut timp de 9 ani, ei nu verificau ștatele de plată? Curtea de Conturi cum de nu a găsit nimic atâta timp? La casierie nu se vedea dacă ar fi stat cu atâtea cutii de bani pe acolo vreme de 9 ani? Iar faptul că au trimis banii la Trezorerie înainte să vină Poliția să îi verifice este echivalent cu distrugerea probelor”, acuză un angajat, care a solicitat anonimatul.

 

Președintele Academiei Române nu vorbește despre concurs, ci despre ”probe”

 

O altă acuzație a salariaților se referă la angajarea pe pile a doi șefi. Salariații spun că Aurel Pop l-a adus în luna martie de la Universitatea Babeș-Bolyai pe Ioan Neag în funcția de director general.

Iar Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei, a angajat-o în septembrie 2019 ca director economic pe Dorina Adamescu. Aceasta i-a fost anterior consilieră.

„Dorina Adamescu a fost adusă ca director plin, prin transfer de la Politehnică. După 31 martie a apărut și un director general, pe numele său Ioan Neag. Acesta a venit prin transfer de la UBB, de unde este și Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. De ce nu a fost făcut concurs?”, se întreabă un angajat al instituției.

 

Aurel Pop a recunoscut că îl cunoaște pe Neag, însă a spus că acesta a dat ”probe”. ”Am înțeles că era nevoie de un director general, a dat probe. Îl știu, dar nu a fost adus pentru asta”, a afirmat Pop.

 

În privința angajării noului director economic, Pop a spus că nu cunoaște detalii, el neocupându-se de partea administrativă a Academiei. Aceasta este în sarcina secretarului general, Ioan Dumitrache.

Dumitrache spune că angajările prin transfer sunt legale și precizează că era nevoie de o astfel de procedură deoarece era nevoie rapidă de directori. ”Puteam face concurs, dar aveam nevoie rapid. Acum facem lumină în finanțe. Chiar dânsa (Dorina Adamescu, noul director economic – n.r.) este cea care a descoperit frauda.

Exista și un post liber de director general. Avem nevoie de reparații, avem probleme cu actele privind patrimoniul, avem proiecte de investiții precum noua aulă sau Clubul Oamenilor de Știință, vrem să facem proiecte pe fonduri europene. Am chemat oameni, vreo 4, dar nu au îndeplinit condițiile. Apoi am vorbit cu domnul Pop și a spus că îl știe pe domnul Neag, că e bun. L-am chemat, i-am expus problemele și l-am întrebat dacă poate să le rezolve. A spus că încearcă”, povestește Dumitrache.

 

Un bugetar cu milioane

 

Dorina Adamescu are o situație patrimonială remarcabilă pentru un om care a lucrat întotdeauna la stat.

Aceasta deține, împreună cu soțul, un apartament de 179 de metri pătrați în București, un altul în Pitești, o casă de vacanță la Valea Ursului (Argeș) și un spațiu comercial în Pitești, potrivit declarației de avere. De asemenea, mai deține o treime dintr-o casă în Brăila, aceasta fiind moștenire și  terenuri în Valea Ursului (Argeș), Balotești, Cornetu și Grădiștea (ambele Ilfov).

Conform documentului, Dorina Adamescu a încasat anul trecut 224.000 de lei din funcția de director economic al Politehnicii București, adică 18.600 de lei pe lună. Alți 26.500 de lei i-a încasat de la Academia Română.

Soțul său, care este auditor la Camera de Conturi București, a încasat anul trecut 105.000 lei.

 

De la UBB la Academie

 

Și noul director Ioan Neag are o bună situație. Împreună cu familia, acesta deține cinci terenuri și păduri în Făget, Băișoara și Micești (județul Cluj).
Neag are și o casă de vacanță la Băișoara și o casă de locuit la Micești, potrivit declarației de avere. Un apartament din Cluj-Napoca a rămas la partaj în proprietatea fostei soții, în vreme ce în 2019 a mai vândut un teren cu 125.000 de euro.

Acesta a încasat anul trecut 183.000 de lei din funcția de director general administrativ la Universitatea Babeș-Bolyai și o serie de activități și proiecte. Suma este echivalentă cu 15.200 de lei net pe lună.

Citește articolul integral de pe site-ul Libertatea

Citește și:

Nelu Tătaru a dat lovitura! Afacerea soției sale aduce familiei sume impresionante

EXCLUSIV Atenție, Marcel Vela! Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei vinde halate de protecție, pe Olx

Marcel Vela vrea să scoată ‘Doi și-un sfert’ la vedere! Ordinul pe care îl pregătește

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare