Premierul Luca Niculescu propune eșalonarea celor aproximativ 5 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante ale magistraților. Șeful Guvernului a declarat marți că statul trebuie să respecte hotărârile judecătorești, dar că plata va fi discutată cu beneficiarii. Propunerile concrete de împărțire a sumelor în timp nu sunt încă finalizate.
Eșalonarea, varianta pregătită de Guvern
Prim-ministrul a explicat că, deocamdată, au existat discuții între membrii Executivului. Urmează un dialog pentru stabilirea unei modalități de plată, în condițiile în care suma datorată este mare. Anunțul descrie direcția urmărită de Guvern, fără să prezinte un calendar cu tranșe și date ferme.
Luca Niculescu a insistat că obligația nu poate fi ignorată. „Statul român trebuie să respecte hotărârile judecătorești și să își achite obligațiile”, a declarat acesta. În intervenția sa, premierul a legat discuția despre eșalonare de necesitatea executării hotărârilor, nu de anularea drepturilor recunoscute.
Șeful Executivului a spus că își dorește reducerea tensiunilor și că se bazează pe dialog pentru găsirea unei soluții. Încrederea exprimată de el într-un rezultat favorabil nu echivalează însă cu existența unui acord deja încheiat cu magistrații asupra condițiilor de plată.
Restanțe de aproximativ 5 miliarde de lei
Discuția are la bază o obligație financiară estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Pe 15 octombrie, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate printr-o decizie definitivă să achite drepturile salariale restante, după procesul deschis împotriva Executivului de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aceste sume reprezintă drepturi restante, nu o creștere salarială nouă anunțată acum de premier. Distincția este importantă: disputa privește executarea unor obligații deja stabilite, în timp ce propunerea politică actuală se referă la modul în care vor fi plătite.
Prim-ministrul a recunoscut dimensiunea sumei, dar a subliniat caracterul definitiv al hotărârii. Mesajul său pune în aceeași discuție constrângerile bugetare și obligația statului de a respecta deciziile instanțelor. Din această perspectivă, eșalonarea este prezentată ca modalitate de achitare, nu ca renunțare la datorie.
Ce spusese anterior ministrul Finanțelor
Alexandru Nazare anunțase deja că Executivul caută o soluție pentru plata salariilor restante ale magistraților prin eșalonare. Ministrul a explicat că obiectivul este ca sumele să poată fi achitate fără perturbări. Declarația premierului continuă, astfel, o direcție comunicată anterior de responsabilul Finanțelor.
Nici în această prezentare nu apare un număr definitiv de tranșe sau o durată stabilită a eșalonării. Pentru beneficiari, aceste elemente vor fi decisive în evaluarea propunerii. Ele trebuie diferențiate de anunțul general că Guvernul intenționează să deschidă discuțiile.
Șeful Guvernului a afirmat că există un context dificil, pe care se așteaptă ca interlocutorii să îl înțeleagă. A vorbit totodată despre diminuarea tensiunilor. Nu a anunțat că magistrații au acceptat deja condițiile și nici că plata unei prime tranșe a început.
Întârzierile măresc costul obligațiilor
Instanța supremă a avertizat că amânările repetate au majorat costul pentru stat. Potrivit precizărilor sale, fiecare an de întârziere adaugă peste 21% la suma inițială, un nivel descris ca fiind mai ridicat decât costul la care statul se împrumută.
Afirmația privește efectul întârzierilor asupra obligațiilor restante. Ea nu înseamnă că magistraților li s-a aprobat acum o majorare salarială anuală de 21%. Este vorba despre creșterea sumelor datorate în contextul neplății la termen, nu despre o nouă grilă de salarizare.
În aceste condiții, discuția despre calendar are și o componentă de cost bugetar. Eșalonarea privește momentul plăților, în timp ce consecințele întârzierilor sunt o problemă distinctă, evidențiată de instanță. Propunerea concretă va trebui analizată după prezentarea condițiilor sale, nu prin presupunerea unor termene neanunțate.
Ce a decis CEDO în cazul plăților amânate
Într-o cauză privind restanțe salariale ale unor magistrați, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins săptămâna trecută plângerea referitoare la executarea întârziată a hotărârilor. Curtea a luat în considerare circumstanțele excepționale, amploarea obligațiilor financiare și constrângerile economice și bugetare descrise în dosar.
Motivarea invocă ajustări succesive prin care autoritățile au asigurat executarea progresivă a deciziilor, în paralel cu consolidarea finanțelor publice și menținerea serviciilor esențiale. Acest context judiciar nu este prezentat de premier drept o anulare a obligației interne: el a reafirmat explicit necesitatea achitării drepturilor.
Suma discutată: aproximativ 5 miliarde de lei.
Varianta Guvernului: plata eșalonată.
Propunerile concrete: încă nedefinitivate.
Următorul pas anunțat: dialogul pentru stabilirea condițiilor.
Surse: Antena 3 CNN.
