Inspectoratul General pentru Imigrări a publicat datele statistice privind situația cetățenilor străini aflați ilegal pe teritoriul României, iar cifrele din primele opt luni ale anului 2026 arată o creștere semnificativă a fenomenului. Peste 5.400 de persoane provenite din afara Uniunii Europene au fost depistate cu ședere ilegală, majoritatea fiind originare din Nepal, Sri Lanka și India.
Acțiunile de control au fost desfășurate de polițiștii de imigrări în cooperare cu alte instituții cu atribuții în domeniu, iar rezultatele reflectă atât presiunea migratorie cât și vulnerabilitățile sistemului de gestionare a frontierelor. Autoritățile au dat asigurări că măsurile de supraveghere au fost intensificate, dar recunosc că volumul celor care intră fraudulos depășește capacitatea actuală de procesare.
Cine sunt cei depistați
Din totalul de 5.442 de străini depistați, cei mai mulți provin din Nepal, respectiv 1.731 de persoane. Pe locul doi se situează Sri Lanka, cu 1.107 cetățeni, urmată de India, cu 368 de persoane. Restul provin din alte state asiatice, africane sau din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu. Aceste naționalități au devenit tot mai prezente pe rutele migratorii care trec prin Balcani sau prin spațiul aerian și maritim al Uniunii Europene.
Profilul migranților depistați arată că majoritatea sunt bărbați tineri, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Mulți dintre ei au intrat legal în România, dar au rămas după expirarea perioadei de ședere permisă. Alții au folosit documente false sau au traversat frontiera pe căi ocolite, profitând de sectoarele mai puțin supravegheate ale graniței.
Ce spun cifrele despre tendința migratorie
Numărul celor depistați în primele opt luni ale anului 2026 depășește deja totalul înregistrat în perioade similare ale anilor anteriori. Această evoluție pune sub semnul întrebării eficiența măsurilor de control de la frontiere și capacitatea sistemului de azil de a face față unui aflux crescut. România, aflată la periferia estică a Uniunii Europene, a devenit în ultimii ani o destinație tot mai frecventă pentru migranți, nu doar o țară de tranzit.
Comparativ cu alte state membre UE, România înregistrează încă cifre moderate, dar tendința de creștere este evidentă. Autoritățile europene au atras atenția asupra necesitții unei cooperări mai strânse între statele de frontieră și a unui mecanism de solidaritate pentru redistribuirea celor care intră ilegal. Până acum, România a primit sprijin logistic din partea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, dar resursele rămân insuficiente.
Măsuri de regularizare prin OUG 32/2026
În paralel cu eforturile de control, guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 32/2026, care introduce o măsură excepțională de regularizare a situației unor categorii de străini aflați ilegal în țară. Actul normativ permite unor cetățeni non-UE, care au rămas fără forme legale, să-și legalizeze statutul fără a mai fi obligați să părăsească România. Condițiile includ dovedirea unui loc de muncă sau a unei legături familiale stabile.
Criticii măsurii susțin că aceasta ar putea funcționa ca un factor de încurajare a imigrației ilegale, deoarece transmite mesajul că cei care rămân fără acte vor fi, în final, amnistiați. Suporterii argumentează însă că deportarea în masă este costisitoare și contraproductivă, iar integrarea celor care deja lucrează în economie este mai benefică pentru toate pțțile implicate.
Presiunea asupra sistemului de azil
Creșterea numărului de migranți a pus o presiune suplimentară asupra centrelor de cazare și a procedurilor de azil. Spațiile disponibile în centrele de primire sunt aproape la capacitate maximă, iar procesarea cererilor de azil durează luni de zile din cauza birocrației și a numărului mic de funcționari specializați. Condițiile din unele centre au fost criticate de organizațiile neguvernamentale care apară drepturile omului.
Poliția de frontieră raportează că din ce în ce mai mulți migranți depun cereri de azil fără a îndeplini criteriile legale, folosind procedura ca o metodă de a amâna expulzarea. Acest fenomen îngreunează și mai mult sistemul și creează frustrări atât în rândul autorităților, cât și al celor care au îndreptățite nevoie de protecție internațională.
Riscurile de securitate și socializare
Prezența unui număr tot mai mare de persoane fără acte ridică și probleme de securitate. Retelele de traficanți de ființe umane și de documente false activează în zonele de frontieră, iar unii migranți devin victime ale exploatării prin muncă. Autoritățile de ordine au intensificat acțiunile împotriva acestor rețele, dar dimensiunea fenomenului depășește capacitatea de intervenție locală.
Pe termen lung, integrarea celor care rămân în România va depinde de politicile de incluziune, de accesul la educație și de oportunitățile de pe piața muncii. Experții în migrație atrag atenția că ignorarea acestui aspect poate duce la apariția unor comunitți marginale, cu risc de radicalizare sau de conflict social. O strategie coerentă, care să combine controlul frontierelor cu integrarea legală, este considerată esențială.
5.442 de străini depistați ilegal în primele 8 luni din 2026
1.731 din Nepal, 1.107 din Sri Lanka, 368 din India
OUG 32/2026 permite regularizarea situației fără părăsirea țării
Presiune asupra centrelor de azil și a procedurilor de cazare
Cooperare europeană necesară pentru gestionarea frontierelor
Surse: Digi24, StiriPeSurse, Romania Libera.
