Veniturile totale medii lunare au fost, în trimestrul II 2026, de 10.204 lei pe gospodărie, în creștere cu 8% față de trimestrul I 2026, în termeni nominali, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică. Comparativ cu trimestrul II 2025, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 7,4%, iar cele pe o persoană cu 10,4%, la 4.222 lei.
Cum arată veniturile românilor
Veniturile bănești medii lunare au fost de 9.748 lei pe gospodărie, în creștere cu 8,4% față de trimestrul I 2026, iar veniturile în natură au ajuns la 456 lei, în creștere cu 1,7%. Salariile brute și alte drepturi salariale au reprezentat principala sursă de venit, cu 7.354 lei lunar pe gospodărie, respectiv 72,1% din veniturile totale. Veniturile din prestații sociale s-au ridicat la 2.005 lei pe gospodărie și au reprezentat 19,6% din veniturile totale.
În mediul urban, venitul total mediu lunar a fost de 11.118 lei pe gospodărie, de 1,2 ori mai mare decât în mediul rural. Pe persoană, venitul mediu a fost de 4.997 lei în urban și de 3.405 lei în rural. Aceste diferențe subliniază decalajul persistent dintre zonele urbane și rurale din România.
Cheltuielile și ponderea alimentelor
Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost de 8.650 lei pe gospodărie, respectiv 3.579 lei pe persoană, și au reprezentat 84,8% din veniturile totale. Față de trimestrul I 2026, cheltuielile au crescut cu 635 lei pe gospodărie, iar comparativ cu trimestrul II 2025 au fost mai mari cu 7,6%.
Mâncarea și băuturile nealcoolice continuă să fie principalul post de cheltuieli, absorbind cea mai mare parte din bugetul gospodăriilor. Datele INS confirmă că, în ciuda creșterii nominale a veniturilor, puterea de cumpărare a românilor este erodată de inflația alimentară. Prețurile la produsele de bază au crescut constant, iar gospodăriile sunt nevoite să aloce procente tot mai mari din venituri pentru hrana zilnică.
Presiunea inflaționistă asupra gospodăriilor
Deși veniturile nominale au crescut cu aproximativ 8%, ritmul inflației a fost similar sau chiar mai ridicat pe anumite segmente. Aceasta înseamnă că, în termeni reali, majoritatea gospodăriilor nu resimt o îmbunătățire a nivelului de trai. Dimpotrivă, cheltuielile cu energia, medicamentele și transportul au crescut, lăsând mai puțini bani pentru educație, cultură sau economii.
Specialiștii atrag atenția că o pondere atât de mare a cheltuielilor cu alimentele în bugetul total este caracteristică țărilor cu venituri medii scăzute. În statele mai dezvoltate, hrana reprezintă o proporție mult mai mică din venituri, ceea ce permite investiții în alte domenii.
Disparitățile între urban și rural
Diferența de venituri dintre mediul urban și cel rural se reflectă și în calitatea vieții. Gospodăriile rurale, cu un venit mediu pe persoană de 3.405 lei, au o marjă de manevră mult mai mică și sunt mai expuse șocurilor economice. Ele alocă o parte semnificativă din venituri pentru produse alimentare de bază, adesea produse în gospodărie, și au acces limitat la servicii publice de calitate.
În mediul urban, veniturile mai ridicate permit o diversificare a cheltuielilor și acces la servicii medicale private, educație superioară și oportunități culturale. Aceste diferențe structurale generează o segregare socială care se perpetuează de la o generație la alta.
Perspectiva economică pentru gospodării
Datele INS pentru trimestrul II 2026 arată că, deși economia nominală crește, beneficiile nu sunt distribuite uniform. Gospodăriile cu venituri mici și medii resimt cel mai acut presiunea prețurilor, în timp ce cele cu venituri mari reușesc să își mențină sau chiar să își îmbunătățească nivelul de trai.
Experții estimează că, fără măsuri de corecție a politicilor fiscale și sociale, disparitățile vor continua să crească. O politică eficientă ar trebui să vizeze indexarea veniturilor cu inflația reală și creșterea salariului minim, astfel încât să se asigure un nivel de trai decent pentru toate categoriile sociale.
