In 2019 a intrat în vigoare o nouă lege ce vizează prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului. Astfel, noua legislația din domeniu aduce, printre altele, schimbări importante în ceea ce privește obligațiile de cunoaștere a clientelei pentru o serie de entități.
Unul dintre cele mai importante elemente utilizate în domeniul prevenției spălării de bani și a finanțării faptelor de terorism este obligația de cunoaștere a clientelei. Anumite entități precum băncile, notarii, avocații, furnizorii de servicii de jocuri de noroc și altele au căpătat, prin apariția Legii nr. 129/2019, o serie de noi obligații privind cunoașterea clientelei. Vorbim aici, mai exact, despre faptul că aceste entități trebuie să ia mai multe măsuri pentru a înțelege cine le folosește serviciile sau care este sursa unor bani.
Schimbările vizează aplicarea măsurilor standard de cunoastere a clientelei la transferurilor de fonduri de peste 1.000 de euro, comercializarea de bunuri în valoare de cel puțin 10.000 de euro, de către profesioniști, atunci când astfel de tranzacții sunt în numerar și ocazionale sau pentru furnizorii de jocuri de noroc la momentul colectării câștigurilor, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane atunci când se efectuează tranzacții cu valoarea minimă de 2.000 de euro.
Apoi, a fost schimbat modul în care este sancționată nerespectarea obligațiilor de cunoaștere a clientelei. Mai exact, amenzile maxime pentru încălcarea acestor obligații s-au majorat de la 50.000 la 150.000 de lei.
După cum strabilește noua legislație privind combaterea spălării de bani, atunci când au valori reduse și mai sunt îndeplinite o serie de obligații, tranzacțiile cu monedă electronică sunt exceptate de la măsuri de cunoaștere a clientelei.
Ideea este că, de cele mai multe ori, aceste tranzacții implică o sumă mică de bani, iar persoana care emite instrumente de plată cu monede electronice are, oricum, implementate măsuri de identificare a tranzacțiilor neobișnuite.
Potrivit Legii nr. 129/2019, instituțiile financiare (printre care se numără și băncile) sau furnizorii de jocuri de noroc trebuie să raporteze Oficiului Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) tranzacțiile în numerar - în lei sau valută - care sunt cel puțin echivalentul în lei a sumei de 10.000 de euro. Limita veche pentru raportarea tranzacțiilor în numerar la ONPCSB era de 15.000 de euro.
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului extinde și obligațiile de raportare a informațiilor referitoare la beneficiarul real al activităților firmelor. Mai exact, societățile vor trebui să informeze autoritățile despre persoana ce deține controlul (direct sau indirect) asupra acesteia.
Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a confirmat, la solicitarea avocatnet.ro, că înmatricularea unei companii nu mai este posibilă fără a declara cine controlează, în mod real, afacerea respectivă.
Altfel spus, nicio societate nu va mai putea fi înregistrată la ONRC dacă nu depune acest formular privind beneficiarii reali. Potrivit reprezentanților ONRC, în situația în care declarația privind beneficiarii reali lipsește, se va acorda un termen de 15 zile în care să se depună acel formular.
În septembrie 2019, ONRC a publicat formularul pe care firmele trebuie să îl utilizeze pentru a indica beneficiarul real. Nerespectarea obligației de a transmite autorităților care e beneficiarul real al tranzacțiilor firmei atrage amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.
Băncile, notarii, avocații, contabilii și comercianții sunt obligați să se conformeze noii legi a prevenirii spălării banilor până spre mijlocul lunii ianuarie 2020, respectiv până în data de 17. După cum spuneam, dacă nu se conformează, entitățile respective vor risca amenzi uriașe în urma controalelor autorităților, arata avocatnet.
Vezi și
EXCLUSIV Amintirile unui ‘Gugulan’. Marcel Vela, despre clipele trăite la Revoluție: A curs sânge, se auzeau urlete de durere și strigăte după ajutor
Cutremur în piață! Supermarketurile, out din orașe
EXCLUSIV Gest uimitor făcut de Marcel Vela: ‘Am refuzat’
