România se confruntă cu un paradox pe piața muncii: există sute de meserii unde angajatorii nu reușesc să găsească candidați, deși salariile oferite sunt competitive. Ministerul Muncii a publicat, pe 24 iulie 2026, lista ocupațiilor deficitare, care cuprinde 236 de meserii, de la curieri și ospătari la electricieni, sudori și îngrijitori de bătrâni. Problema nu este neapărat retribuția, ci percepția socială, lipsa pregătirii și condițiile de muncă.
Lista ocupațiilor deficitare
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat în transparență decizională proiectul de ordin pentru aprobarea Listei ocupațiilor deficitare. Documentul cuprinde 236 de ocupații pentru care autoritățile au identificat un deficit major de forță de muncă. Lista include meserii diverse: curieri, ospătari, șoferi, electricieni, tractoriști, infirmieri, îngrijitori de bătrâni, sudori, bucătari și lăcătuși mecanici.
Guvernul a stabilit această listă pentru prima dată, iar scopul este de a permite angajatorilor să recruteze lucrători din afara Uniunii Europene și din afara Spațiului Economic European. Companiile românești vor putea aduce forță de muncă non-UE pentru meseriile pe care nu le pot acoperi cu personal autohton.
De ce nu se găsesc candidați
Deși salariile în meseriile deficitare au crescut semnificativ în ultimii ani, tinerii continuă să le evite. Meseriile calificate, cum ar fi cele de electrician, instalator și sudor, au revenit în forță pe piața muncii, dar numărul celor care le aleg ca profesie rămâne insuficient.
Unul dintre motive este percepția socială. Încă există un stigmat asociat meseriilor tehnice, mulți părinți și tineri considerând că doar o diplomă universitară garantează succesul. Sistemul de învățământ profesional a fost neglijat timp de decenii, iar școlile tehnice au rămas fără dotări și fără profesori calificați. Tinerii care ar putea excela ca meseriași ajung să urmeze facultăți fără legătură cu piața muncii.
Condițiile de muncă și lipsa de perspective
O altă cauză importantă este natura meseriilor deficitare. Multe dintre acestea implică muncă fizică grea, program prelungit, expunere la riscuri și condiții dificile. Electricienii și instalatorii lucrează adesea în șantiere, la înălțime sau în spații înguste. Ospătarii și bucătarii au programe neregulate, inclusiv în weekenduri și sărbători. Îngrijitorii de bătrâni fac față unor sarcini emoționale și fizice solicitante.
Lipsa posibilităților de avansare în carieră descurajează și ea candidații. Spre deosebire de joburile de birou, unde există ierarhii clare și oportunități de promovare, multe meserii tehnice oferă puține perspective de dezvoltare. Angajatorii nu investesc suficient în training și certificări, iar angajații simt că rămân blocați la același nivel.
Migrația și soluțiile propuse
Deficitul de forță de muncă este agravat de migrația masivă a românilor către Occident. Zeci de mii de meseriași calificați au plecat în Germania, Franța, Italia și Marea Britanie, atrăși de salarii mai mari și de condiții de muncă mai bune. România rămâne fără electricieni, instalatori și șoferi profesioniști, în timp ce firmele locale se luptă să-și completeze echipele.
Autoritățile propun mai multe soluții: stimularea învățământului profesional dual, campanii de conștientizare privind oportunitățile din meserii și facilitarea angajării de lucrători din străinătate. Experții consideră că, fără o reformă structurală a educației tehnice și fără îmbunătățirea condițiilor de muncă, deficitul va continua să crească.
Educația și imaginea meseriilor tehnice
Învățământul profesional din România a suferit o perioadă îndelungată de subfinanțare și de dezinteres. Școlile tehnice, altădată flota îndustriației românești, au rămas fără echipamente moderne, fără ateliere funcționale și, în multe cazuri, fără profesori tineri care să inspire elevii. Elevii de liceu orientează spre facultăți cu profil umanist sau economic, considerând că diplomele superioare le oferă mai multă siguranță.
Experții în resurse umane subliniază că imaginea meseriilor tehnice trebuie schimbată din temelii. În Germania, în Elveția sau în Austria, meseriașii sunt respectați și bine plătiți, iar învățământul dual este o componentă cheie a succesului economic. România are nevoie de parteneriate autentice între școli și companii, în care elevii să învețe meserie direct pe șantier sau în fabrică, nu doar din manuale întru care însă nu există finanțare.
Concluzie
Ministerul Muncii a publicat o listă cu 236 de ocupații deficitare, de la curieri la electricieni și îngrijitori. Deși salariile au crescut, candidații lipsesc din cauza percepției sociale, a condițiilor dificile de muncă și a lipsei de perspective de avansare. Guvernul pregătește recrutarea de forță de muncă non-UE pentru a acoperi golurile.
Surse: digi24.ro, jurnalul.ro, wall-street.ro, ministerul muncii
