Eticheta care minte
Milionane de români intră zilnic în supermarketuri și, creduli, aleg produse care poartă denumiri tradiționale românești sau etichete sugestive. Ceea ce puțini știu este că multe dintre aceste alimente nu au nicio legătură cu producția autohtonă. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului a demascat recent o practică întâlnită la raft: produse prezentate ca fiind românești, dar fabricate în Bulgaria, Olanda sau Ungaria. Președintele ANPC, Bekesi Csaba Lajos, a prezentat exemple concrete care arată amploarea fenomenului.
Ce au descoperit inspectorii ANPC
Printre neregulile găsite de inspectorii ANPC se numără un iaurt vândut ca produs tradițional dintr-o anumită regiune a României, dar ale cărui documente indicau proveniența din Bulgaria. Un sortiment de brânză perceput drept autentic românesc era, de fapt, produs în Olanda. Un cârnaț prezentat drept produs tradițional românesc venea din Ungaria. Mai mult, șeful ANPC a dat exemplul slăninei aduse din Bulgaria, tăiate și afumate local, apoi comercializate drept slănină din centrul României. Aceste practici nu doar că induc în eroare consumatorul, dar afectează și producătorii români onești care concurează cu prețuri mai mici ale importurilor.
Cum funcționează înșelăciunea
Procesul este simplu din punct de vedere comercial, dar perfid față de cumpărător. Produsele sunt fabricate în străinătate la costuri mai mici, apoi importate în România. Aici, unele companii le ambalează sau le prelucrează parțial, obținând un certificat care le permite să eticheteze produsul drept românesc. Consumerul, văzând la raft o denumire precum „tradițional” sau „autentic românesc”, crede că sprijină economia locală și că cumpără un produs de calitate superioară. În realitate, banii pleacă către producători străini, iar producătorii autohtoni rămân fără piață de desfacere.
De ce eticheta este principalul aliat al cumpărătorului
Especialiștii în protecția consumatorului atrag atenția că singura metodă sigură de a verifica proveniența unui produs este citirea atentă a etichetei. Aceasta trebuie să conțină clar șarța de origine, datele producătorului și ingredientele. Dacă un produs este ambalat în România, dar fabricat în altă țară, eticheta trebuie să menționeze acest lucru. ANPC recomandă consumatorilor să fie suspicioși atunci când prețul este neobișnuit de mic pentru un produs pretins tradițional și să sesizeze autoritățile atunci când descoperă nereguli.
Consecințele pentru producătorii autohtoni
Fermierii și producătorii români de alimente tradiționale sunt printre cei mai afectați de aceste practici. Ei respectă standarde stricte de calitate, folosesc ingrediente locale și plătesc costuri mai mari cu forța de muncă și utilitățile. Când un produs importat, dar etichetat românesc, este vândut la un preț mai mic, producătorul autohton pierde clienți. Asociațiile de fermieri au cerut de multe ori introducerea unor certificate de origine mai stricte și a unor controale mai severe la frontieră și în magazine. Până atunci, consumatorul rămâne prima și cea mai importantă linie de apărare.
Ce face ANPC și ce urmează
ANPC a anunțat că va intensifica controalele în supermarketuri și magazine alimentare, cu focus pe produsele etichetate drept tradiționale românești. Amenziile pentru etichetare incorectă pot ajunge la zeci de mii de lei, iar în cazuri grave produsele pot fi retrase de la vânzare. În același timp, instituția pregătește o campanie de informare pentru consumatori, prin care să explice diferența dintre un produs fabricat în România și unul doar ambalat aici. Lupta cu falsul românesc este abia la început, iar succesul ei depinde de colaborarea între autorități, producători și cumpărători.
Surse: profit.ro, stirileprotv.ro, gorjtv.ro
Ce spun specialiștii în nutriție
Specialiștii în nutriție avertizează că produsele importate, deși sigure din punct de vedere alimentar, pot avea compoziții diferite de cele autohtone. De exemplu, iaurtul bulgăresc sau olandez poate conține conservanți sau culturi bacteriene diferite de cele folosite în rețetele tradiționale românești. Brânzeturile din Olanda sunt adesea făcute cu pasteurizare la temperaturi înalte, ceea ce le schimbă gustul și proprietățile nutritive. Cumpărătorii care aleg produse românești nu o fac doar din patriotism, ci pentru că au încredere într-o rețetă cunoscută și într-o calitate verificată în timp.
