Marius Budai pensii

sursa foto:  romaniatv.net

Ministrul Marius Budăi, pe ultima sută de metri! Până la finalul lunii martie, șeful Muncii trebuie să aibă gata noua Lege a pensiilor!

Așa cum am anunțat deja în luna februarie, ministrul Muncii, Marius Budăi, trebuie să aibă gata noua Lege a pensiilor până la finalul lunii martie 2023. Noua Lege a pensiilor trebuie să intre în vigoare până la finalul trimestrului I al anului 2023, adică până la 31 martie 2023, conform reformei asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ministrul Muncii a dezvăluit, zilele trecute, că toate pensiile care depășesc cuantumul veniturilor încasate în timpul activităţii vor fi recaculate.

Mai mult, Marius Budăi a asigurat că, atâta timp cât el va fi ministru, nu va crește vârsta de pensionare.

Vezi și Un pensionar militar și-a publicat talonul de pensie din februarie 2023! ‘Vă trimit să vedeți ce înseamnă o pensie specială’

Marius Budăi: „Spus aşa, tăiate, e aşa… prea direct”

Spus aşa, tăiate, e aşa… prea direct. Vor fi recalculate acele pensii care depăşesc cuantumul veniturilor încasate în timpul activităţii. Absolut toate. Cu precizarea clară că nu se va atinge nimeni de partea de contributivitate”, a declarat, miercuri seară, la România Tv, Marius Budăi.

Ce se arată în PNRR:

Noul sistem de pensii va prevedea plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie, pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut. Parametrii concreți ai pensiei minime vor fi definitivați în faza elaborării propunerii de politică publică, având în vedere sustenabilitatea financiară a sistemului și nevoia menținerii pensionarilor peste pragul de sărăcie. Acordarea pensiei minime va fi condiționată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei. Va fi realizată o nouă lege a pensiilor publice, care va fi aprobată în Parlament astfel încât să intre în vigoare în trimestrul I al anului 2023 (Q1 2023) și va înlocui legislația actuală, se precizează în PNRR.

Mai mult, „noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani)”.

Așadar, Legea nr. 127/2019 va trebui înlocuită.

„Reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ pentru a asigura sustenabilitatea fiscală în contextul procesului de îmbătrânire a populației, pentru a corecta inechitățile, pentru a asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și pentru a respecta principiul contributiv în raport cu beneficiarii drepturilor la pensie. De asemenea, se vizează modernizarea sistemului de pensii prin aplicații și servicii digitale. Reforma pensiilor vizează abordarea Recomandărilor Specifice de Țară relevante (RST) 2019 și 2020 și în special asigurarea sustenabilității fiscale, egalizarea vârstei de pensionare și stabilitatea financiară a pilonului II de pensii”, se mai spune în PNRR.

Conform celor asumate, eventualele modificări în cursul procesului legislativ ar trebui să respecte obiectivul privind stabilitatea cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB, prin includerea, atunci când este necesar, a unor modificări ale parametrilor cu rol de compensare.

Reforma va conține cel puțin următoarele elemente, bazându-se pe asistența tehnică (jalonul 211):

– va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB (9,4 % din PIB). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad-­hoc ale nivelurilor pensiilor; Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc.

– va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc;

– va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;

– va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;

– va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;

– va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;

– va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;

– va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii.

Pachetul poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale.

Principalele aspecte urmărite prin reforma pensiilor: 

1) Asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislație a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice. Noul mecanism va avea la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice.

2) Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici și se vor menține ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.

3) Întărirea principiului contributivității astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.

4) Asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ 5 milioane de dosare de pensii, din format electronic şi/sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii.

5) Digitalizarea CNPP și a structurilor teritoriale pentru automatizarea și simplificarea interacțiunii digitale cu beneficiarii, dar și pentru creșterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite.

6) Digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii.

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare