Un moment de cotitură pentru legea salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat vineri, 17 iulie 2026, după întâlnirea cu partidele politice de la Palatul Cotroceni, că solicitările din partea sectorului public și a sindicatelor pentru noua lege a salarizării au depășit 20 de miliarde de lei. Cifra este semnificativ mai mare decât jalonul stabilit, care prevede o alocare de 7,3% din PIB, adică aproximativ 12,1 miliarde de lei. Pîslaru a subliniat că, în aceste condiții, responsabilitatea adoptării legii revine acum partidelor politice, care trebuie să decidă cum vor fi împărțite resursele limitate.
Declarația ministrului vine în contextul în care proiectul legii salarizării a intrat în etapa finală de elaborare, dar fără un consens politic clar. Legea vizează reformarea grilelor de salarizare pentru toți bugetarii, cu accent pe domeniile Sănătate și Educație, unde peste 75% dintre angajați ar putea beneficia de majorări. Cu toate acestea, diferența de aproape 8 miliarde de lei între cereri și disponibil pune guvernul într-o poziție dificilă.
Cifrele care dezechilibrează negocierile
Potrivit declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, partidele politice au fost cele care i-au transmis cifrele concrete privind solicitările din teritoriu. Sindicatele din sănătate, educație, administrație și ordine publică au cerut majorări salariale care, adunate, depășesc cu mult plafonul bugetar. Ministrul a precizat că nu există posibilitatea tehnică de a acoperi toate cererile și că va fi nevoie de prioritizare și de compromisuri politice.
„Partidele politice au venit cu cifre, iar eu le-am prezentat realitatea bugetară. Acum ei trebuie să decidă ce este mai important și cum împărțim banii”, a transmis Pîslaru după întâlnire. El a mai adăugat că niciun venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea ca urmare a noii legi, dar că majorările nu vor fi uniforme și că unele categorii vor trebui să aștepte.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul noii legi a salarizării, publicat de Ministerul Muncii, propune o structură nouă a grilelor, cu coeficienți diferiți pentru fiecare familie ocupațională. Medicii, profesorii, militarii și polițiștii sunt printre categoriile vizate pentru creșteri salariale semnificative. Legea introduce și un mecanism de compensații pentru angajații ale căror salarii ar scădea teoretic după aplicarea noilor grile, astfel încât nicio persoană să nu piardă bani.
Specialiștii în finanțe publice atrag atenția că, dacă legea va fi adoptată în forma cerută de sindicate, impactul bugetar ar putea depăși 20 de miliarde de lei anual, ceea ce ar forța guvernul ori să taie din alte domenii, ori să crească deficitul. România are deja un deficit bugetar alarmant, iar Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri că țara trebuie să-și aducă cheltuielile sub control.
Poziția partidelor politice
Întâlnirea de la Cotroceni s-a încheiat fără un acord clar între partide. PSD, prin vocea europarlamentarului Victor Negrescu, a declarat că există elemente de dispută și că partidul nu va accepta o formă a legii care reduce drepturile medicilor, profesorilor și militarilor. UDMR și USR au exprimat și ele rezerve, cerând reluarea discuțiilor pe anumite capitole. Doar PNL pare să susțină proiectul în forma propusă de minister.
Analiștii politici consideră că legea salarizării a devenit o minge de ping-pong între partide, fiecare încercând să-și atragă simpatia categoriilor profesionale vizate. În acest context, adoptarea legii riscă să fie amânată din nou, iar bugetarii să rămână cu incertitudinea salarială. Dragoș Pîslaru a avertizat că, fără un acord politic rapid, proiectul ar putea fi blocat definitiv.
Perspectiva sindicatelor și a bugetarilor
Sindicatele din sănătate și educație au anunțat că nu acceptă majorări simbolice și că vor declanșa proteste dacă legea nu va reflecta solicitările lor. Medicii cer salarii comparabile cu cele din Europa de Vest, iar profesorii susțin că România riscă să piardă și mai mulți specialiști dacă nu se investește în învățământ. Ambele categorii au amenințat cu grevă generală în toamnă.
Pentru bugetari, legea salarizării reprezintă o speranță, dar și o sursă de anxietate. Mulți funcționari publici așteaptă de ani de zile o reformă care să le recunoască meritele și să le ofere stabilitate financiară. Întârzierile și dispute politice îi fac, însă, tot mai sceptici că această reformă va veni vreodată. Până la o decizie finală, legea rămâne un proiect pe hârtie, iar cifrele continuă să fie negociate în spatele ușilor închise.
Surse: Ziare.com, News.ro, Digi24, ZF.ro, Edupedu.ro
