Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a participat la Summitul Inițiativei pentru Integrarea Carpatică, un eveniment care a reunit lideri din toate țările care au Munții Carpați pe teritoriul lor. România, Ucraina, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Serbia și Austria au discutat despre cooperarea regională în domeniul transporturilor, protecției mediului și securității energetice. Summitul a avut loc în contextul unei Europe tot mai fragmentate și a căutat să ofere un model de colaborare transfrontalieră.
Ce este Inițiativa pentru Integrarea Carpatică
Inițiativa a fost lansată acum câșiva ani de România și de câteva state vecine, cu scopul de a transforma regiunea carpatică într-o zonă de dezvoltare economică și de protecție a mediului. Carpații sunt cea mai mare rezervație de biodiversitate din Europa, dar și o zonă vulnerabilă la schimbările climatice. Proiectele comune vizează construirea de infrastructură de transport, protejarea pădurilor și dezvoltarea turismului sustenabil. Până acum, însă, rezultatele au fost modeste, întrucât fiecare stat a prioritizat propriile interese.
Poziția României și rolul lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a vorbit în calitate de reprezentant al Bucureștiului, dar și ca promotor al unei viziuni integrate pentru regiune. El a subliniat că România are cel mai mare segment al Carpaților și, prin urmare, cel mai mare interes în protejarea lor. A propus crearea unui fond comun pentru refacerea pădurilor distruse de tăieri ilegale și a cerut fonduri europene dedicate proiectelor transfrontaliere. De asemenea, a pledat pentru un coridor de transport care să lege Bucureștiul de Kiev și de Cracovia, trecând prin regiunea carpatică.
Provocările regiunii carpate
Principala problemă a regiunii este tăierea ilegală a pădurilor, care afectează și România, și Ucraina. De asemenea, infrastructura de transport este deficitară, iar regiunea rămâne izolată comparativ cu zonele de țărilor dezvoltate. Poluarea râurilor care izvorăsc din Carpați și mineritul ilegal sunt alte două provocări majore. Colaborarea între țări este esențială, dar istoria recentă a arătat că fiecare stat pune mai mult preț pe suveranitate decât pe cooperare.
Perspective pentru viitor
Summitul s-a încheiat cu o declarație comună și cu promisiunea de a crea un secretariat permanent al inițiativei, cu sediul la București. Experții sunt, însă, sceptici. Fără finanțare concretă și fără mecanisme de implementare, declarațiile rămân doar pe hârtie. Pentru România, însă, este o ocazie de a-și consolida poziția de lider regional și de a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea zonei de munte.
