Noua "țeapă" la telefon care face ravagii în România. Cum să te ferești de escroci

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 19-11-2026 12:00

Article thumbnail

Sursă foto: Pexels

O tentativă de înșelăciune prin apeluri telefonice succesive îi pune pe cei sunați în fața a două identități false: mai întâi un presupus reprezentant al unui operator de telefonie, apoi un pretins angajat al Directoratului Național de Securitate Cibernetică. Scenariul pornește de la o aparentă formalitate contractuală și ajunge la solicitări despre bani, conturi bancare și documente de identitate.

Primul apel invocă prelungirea contractului

Persoana care sună la început pretinde că lucrează pentru un operator de telefonie mobilă. Pretextul poate fi prelungirea contractului sau actualizarea datelor clientului, două situații care pot face discuția să pară obișnuită. Sub această acoperire, interlocutorul cere informații personale și coduri primite prin mesaje pe telefon, asociate unor presupuse cereri de activare a unei semnături electronice.

Solicitarea codurilor este un semnal de alarmă, indiferent cât de convingătoare pare explicația contractuală. Persoana apelată nu trebuie să presupună că un cod poate fi comunicat în siguranță doar pentru că discuția a început cu numele unui operator cunoscut. Recomandarea de protecție este să nu furnizeze informații personale sau coduri de autentificare în urma unui apel nesolicitat.

Al doilea interlocutor pretinde că investighează o fraudă

La scurt timp după prima conversație, urmează un nou apel. De această dată, cel care sună se prezintă în mod fals drept reprezentant DNSC și spune că a fost identificată o tentativă de fraudă, un furt de date ori activarea neautorizată a unei semnături electronice. Pretinsa intervenție de protecție este, în realitate, parte din aceeași schemă de înșelăciune.

Legătura dintre apeluri poate face povestea să pară credibilă: al doilea interlocutor vorbește despre exact tipul de problemă sugerat în prima discuție. Această continuitate nu confirmă însă identitatea sa. Faptul că cineva cunoaște tema unei conversații anterioare nu demonstrează că reprezintă o autoritate și nu justifică transmiterea altor informații sensibile pentru o presupusă verificare.

Numele și parola convorbirii nu dovedesc identitatea

Pentru a câștiga încrederea persoanei apelate, atacatorii folosesc nume complete, presupuse coduri de angajat sau numere de legitimație. Pot introduce inclusiv o „parolă a convorbirii”, prezentată ca mijloc de confirmare a identității unui interlocutor care va suna ulterior. Toate aceste elemente fac parte din scenariul descris și nu constituie o verificare independentă a celui aflat la telefon.

Discuția este apoi orientată spre situația financiară. Sunt urmărite informații despre băncile la care există conturi, credite sau economii, soldurile aproximative și veniturile persoanei. Solicitările pot include codul numeric personal, coduri primite prin mesaje și fotografii ale actului de identitate. Nu este vorba, așadar, doar despre o tentativă de a afla parola unui singur cont.

Cum verifici apelul fără să continui scenariul escrocilor

Măsura recomandată este întreruperea conversației și verificarea presupusei alerte prin canalele oficiale ale organizației invocate. Contactul trebuie inițiat separat de persoana care a primit apelul. O confirmare oferită chiar de interlocutorul suspect sau de o altă persoană introdusă de acesta în discuție nu înlocuiește verificarea directă cu instituția ori compania reală.

Nu transmite fotografii ale actului de identitate unor necunoscuți și nu divulga informații bancare sau detalii despre economii în urma unui apel nesolicitat. Nu instala aplicații și nu accesa legături trimise la cererea interlocutorului. Dacă acesta îți cere operațiuni în aplicația bancară, nu urma instrucțiunile telefonice pentru transferuri de bani sub pretextul protejării fondurilor.

Atenția trebuie păstrată și atunci când tonul este calm, vocabularul pare profesionist, iar persoana cunoaște anumite date. Criteriul util nu este cât de oficial sună conversația, ci dacă identitatea și solicitarea au fost confirmate printr-un canal independent. O poveste bine construită nu oferă dreptul de acces la coduri, documente sau informațiile financiare ale celui apelat.

Ce faci dacă ai comunicat deja date sensibile

Dacă ai furnizat informații sensibile sau suspectezi că ai devenit victima unei fraude, recomandarea este să contactezi imediat banca și să sesizezi autoritățile competente. Nu continua conversația cu presupusul specialist în speranța că acesta va rezolva situația. Tocmai promisiunea de ajutor este instrumentul prin care a doua etapă a schemei încearcă să obțină mai multe date.

Avertizarea descrie modul de operare, dar nu prezintă un bilanț al victimelor sau al prejudiciilor pentru această schemă precisă. Riscul concret este expunerea datelor personale și financiare prin încrederea acordată unor identități false. Protecția începe cu oprirea comunicării acestor informații și cu verificarea separată a oricărei alerte, chiar atunci când apelurile succesive par să se confirme unul pe celălalt.

Surse: Profit.ro

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri