Patru companii au generat 90% din pierderile societăților de stat de la nivel central în anul de referință 2024, potrivit vicepremierului Marian Neacșu. Acesta a estimat pierderea la aproximativ un miliard de euro și datoriile acumulate de companiile publice la circa 18 miliarde de lei. Guvernul anunță evaluări individuale, urmate de salvare, reorganizare sau închidere, în funcție de situația fiecărei întreprinderi.
Pierderile sunt concentrate într-un grup restrâns
Neacșu a prezentat marți seară, 17 noiembrie, dimensiunea sectorului public: 1.639 de societăți la care statul este acționar, dintre care aproximativ 165 funcționează la nivel central. Restul țin de autoritățile locale. Procentul de 90% se referă la pierderile companiilor centrale analizate pentru 2024, nu la toate cheltuielile bugetului și nici la ansamblul datoriilor istorice.
În explicațiile vicepremierului apar CFR Marfă, CFR Călători, Complexul Energetic Oltenia și TAROM. Acestea sunt cazurile discutate în legătură cu dificultățile financiare și soluțiile de restructurare. Declarațiile nu oferă însă o ierarhie contabilă completă, cu pierderea individuală a fiecărei firme, care să permită ordonarea lor exactă după contribuția la total.
CFR Marfă, cazul pentru care salvarea vechii societăți este exclusă
Cel mai categoric răspuns a vizat CFR Marfă. Marian Neacșu a afirmat că societatea, în forma în care a acumulat datoriile, nu mai poate fi salvată și că a intrat în procedură de faliment. Vicepremierul a vorbit despre datorii de peste trei miliarde de lei către ANAF și alți creditori, descriind o problemă adunată în timp.
Potrivit explicației sale, activele și activitatea au fost preluate de Carpatica Feroviară, companie înființată de stat cu doi ani în urmă. Neacșu susține că noua societate funcționează pe criterii de eficiență și profit. Este astfel prezentată o separare între continuarea transportului feroviar de marfă și posibilitatea de a menține vechea companie, împovărată de obligații financiare.
CFR Călători și Complexul Energetic Oltenia intră în analiza Guvernului
Pentru celelalte întreprinderi cu dificultăți, între care CFR Călători și Complexul Energetic Oltenia, vicepremierul a descris trei direcții posibile: salvare, închidere sau reorganizare. Nu a anunțat închiderea acestor două companii și nici o hotărâre definitivă privind forma în care vor funcționa. Alegerea soluției ar urma să fie făcută după examinarea datelor economice.
Neacșu a insistat asupra unei baze unitare de raportare și asupra unei analize riguroase. El a respins ideea unor decizii personale ori luate într-un cerc restrâns. Totodată, a considerat prematur să precizeze câte societăți nu mai pot fi salvate, arătând că problemele diferă atât între companiile centrale, cât și între cele aflate sub autoritățile locale.
TAROM trebuie să găsească bani pentru ajutorul primit
În cazul transportatorului aerian, mesajul vicepremierului a fost că TAROM nu se desființează. Compania se confruntă însă, potrivit acestuia, cu consecințele neîndeplinirii condițiilor din planul de restructurare care a stat la baza unui ajutor de stat aprobat la nivel european. Guvernul caută resurse pentru returnarea ajutorului și pentru menținerea activității.
Neacșu a pus dificultățile pe seama administrării slabe și a vorbit despre nevoia unei conduceri mai bune. Pentru unele societăți, Executivul ia în calcul aporturi de capital. Acestea trebuie structurate cu respectarea regulilor europene privind ajutorul de stat; intenția de finanțare nu echivalează cu o aprobare deja obținută și nici cu o sumă disponibilă imediat.
Parteneriatul extern și fuziunea rămân variante pentru TAROM
O direcție este negocierea unui parteneriat cu o companie aeriană din zona Golfului. Vicepremierul a spus că discuțiile sunt avansate, dar nu a anunțat semnarea unui acord. Temele negocierilor includ păstrarea unui nivel rezonabil al personalului, înnoirea flotei, investițiile și relația cu Compania Națională Aeroporturi București. Numărul final al angajaților nu a fost comunicat.
Alternativa descrisă presupune un investitor național, creșterea participației la TAROM și o posibilă fuziune cu Compania Națională Aeroporturi București. Neacșu a recunoscut și eșecul mecanismelor anterioare de supraveghere: criteriile de performanță și autoritatea creată pentru companiile publice nu au oprit declinul mai multor societăți. Reforma anunțată pornește astfel de la evaluarea rezultatelor, nu de la o listă definitivă de închideri.
Surse: Antena 3 CNN; Mediafax


















