Noul Guvern al Republicii Moldova, condus de premierul Vasile Tofan, a depus jurământul de învestire la sediul Președinției de la Chișinău, la data de 22 iulie 2026. Cabinetul de miniștri a primit votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie, iar președinta Maia Sandu a semnat decretul de numire imediat după vot. Evenimentul marchează un nou capitol politic pentru Republica Moldova, după o perioadă de incertitudine guvernamentală.
Ceremonia de învestire și contextul politic
Ceremonia oficială de depunere a jurământului a avut loc în prezența președintei Maia Sandu, a președintelui Parlamentului Igor Grosu și a membrilor noului cabinet. Vasile Tofan, propus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru funcția de prim-ministru, a declarat după ceremonie că simte o mare responsabilitate și presiunea mandatului pe care l-a primit. El a subliniat că Republica Moldova are nevoie de stabilitate și nu își mai poate permite schimbări repetate la conducerea Guvernului.
Investirea noului cabinet intervine după demisia guvernului anterior, condus de Alexandru Munteanu. Vasile Tofan a fost desemnat premier pe 10 iulie 2026, iar în termen de 15 zile a format echipa guvernamentală și a negociat programul de guvernare intitulat „Economie europeană, stat eficient”. Documentul, care are 147 de pagini, a fost prezentat și dezbătut în Parlament înaintea votului de încredere.
Componența noului Guvern
Guvernul Vasile Tofan este al 23-lea cabinet de miniștri din istoria Republicii Moldova și este format din 16 miniștri. Dintre aceștia, 12 își păstrează funcțiile din fostul Executiv, iar patru portofolii au noi titulari. Premierul Tofan a anunțat că a optat pentru continuitate în majoritatea domeniilor, considerând că schimbările prea brușce ar afecta stabilitatea administrativă. Modificările au vizat domeniile considerate strategice sau care necesitau un impuls nou.
Victoria Belous: ministru al Finanțelor, nouă în echipă, responsabilă cu gestionarea bugetului și politicile fiscale.
Radu Musteață: ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, numit pentru a revitaliza sectorul agricol.
Alexandru Gasnaș: ministru al Sănătății, adus pentru a continua reformele în sistemul medical.
Dan Suruceanu: ministru al Culturii, numit pentru a promova patrimoniul cultural național.
Cine sunt cei patru miniștri noi
Victoria Belous preia portofoliul Finanțelor într-un moment crucial pentru economia Republicii Moldova. Ea va trebui să gestioneze politica fiscală, relația cu Fondul Monetar Internațional și pregătirea bugetului pe anul 2027. Experții consideră că numirea unei persoane noi la acest minister semnalează intenția guvernului de a implementa reforme structurale în domeniul fiscal.
Radu Musteață vine la conducerea Ministerului Agriculturii într-o perioadă în care sectorul agricol moldovenesc se confruntă cu efectele schimbărilor climatice și cu problema accesului pe piețele europene. El a declarat că prioritatea sa va fi modernizarea infrastructurii de irigații și sprijinirea fermierilor mici și mijlocii. Ministerul Culturii, condus acum de Dan Suruceanu, va trebui să gestioneze și relațiile cu instituțiile europene în domeniul cultural.
Prioritățile Guvernului Tofan
Programul de guvernare al cabinetului Tofan pune accent pe trei direcții principale: accelerarea creșterii economice, consolidarea statului de drept și continuarea parcursului european. Premierul a promis că va suna săptămânal antreprenorii pentru a afla direct problemele mediului de afaceri și a anunțat că va reduce birocrația pentru companiile locale și străine. El a mai declarat că nu intenționează să fie „un portar” care blochează inițiativele, ci un facilitator al dezvoltării.
Pe plan extern, guvernul își propune să continue implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și să obțină statutul de candidat la aderare. Relația cu România și partenerii occidentali rămâne o prioritate strategică. Tofan a menționat că va căuta să recâștige încrederea investitorilor străini prin stabilitate politică și predictibilitate legislativă. Prima ședință a noului guvern a fost programată imediat după ceremonia de depunere a jurământului. De asemenea, premierul a subliniat că reforma justiției și combaterea corupției rămân obiective centrale, fără de care nu poate exista progres real în integrarea europeană.
