Una dintre întrebările care revin în fiecare an la început de septembrie este legată de programele de alimentație ale elevilor. Părinții se întreabă dacă copiii lor vor mai primi lapte și corn la școală, dacă există masă caldă sau dacă statul oferă vreun sprijin alimentar. Realitatea este una fragmentată: unele școli funcționează în cadrul unor programe naționale, altele au sisteme proprii, iar în multe unități de învățământ elevii nu primesc nicio masă sau gustare pe durata programului.
Programul „laptele și cornul”
Programul guvernamental de distribuire a laptelui și a produselor de panificație către elevi există în continuare, dar este criticat de ani de zile. Inițiatorii unor proiecte legislative susțin că laptele și cornul nu mai sunt produse atractive pentru copiii de astăzi și că, în cei peste zece ani de funcționare, programul a generat o risipă de proporții. Mulți elevi refuză produsele, iar cantitățile nevândute sau neridicate ajung să fie irosite. Deși programul este încă activ la nivel formal, implementarea lui variază enorm de la o școală la alta și de la un județ la altul.
Programul „Masă sănătoasă"
În 2026, programul „Masă sănătoasă” funcționează în aproximativ 450 de unități de învățământ din România. Acesta prevede acordarea unei mese calde sau a unui pachet alimentar în limita unei valori zilnice de 16,5 lei per beneficiar. Cu toate acestea, accesul la program nu este universal. Școlile trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a se înscrie, iar numărul de locuri este limitat. În multe cazuri, elevii care beneficiază de masă sunt doar cei din familii cu venituri mici, iar selecția se face pe baza unor criterii administrative care nu întotdeauna reflectă nevoile reale.
Disparitățile între școli
Situația alimentației școlare este profund inegală în România. În timp ce unele școli din mediul urban oferă mese calde zilnice, în altele copiii nu primesc nimic. Un rapaj recent arată că în peste 60% dintre cazurile în care se acordă masă caldă, aceasta este de fapt rece la momentul servirii, din cauza lipsei echipamentelor de încălzire sau a infrastructurii. În alte unități, programul a fost suspendat de ani de zile din cauza unor dispute cu furnizorii sau din cauza lipsei fondurilor. Inspectoratele școlare încearcă să remedieze situația, dar progresul este lent.
Problemele de implementare
Multe dintre aceste școli nu au cantine funcționale sau personal suficient pentru a pregăti și servi mâncarea. De aceea, tot mai multe instituții apelează la firme de catering externe, ceea ce crește costurile și reduce controlul asupra calității. Inspectoratele școlare încearcă să remedieze situația, dar progresul este lent. Nici un calendar clar nu a fost comunicat părinților cu privire la extinderea programelor de alimentație.
Inițiative locale și ONG-uri
Părinții sunt nevoiți să caute informații la fiecare școală în parte pentru a ști ce opțiuni au. Unii aleg să pregătească acasă pachetul pentru copil, ceea ce adaugă alte costuri la bugetul lunar. Alții renunță complet la ideea unei mese calde la școală și se bazează pe programul de acasă. Această incertitudine creează dificultăți majore, mai ales pentru familiile cu venituri reduse, care contau pe sprijinul alimentar pentru a-și trimite copiii la școală. Mulți părinți susțin că situația actuală este nedreaptă și că Ministerul Educației ar trebui să ofere clarificări urgente. Până atunci, fiecare familie se descurcă cum poate, iar copiii sunt cei mai afectați de această lipsă de predictibilitate. Experții în nutriție susțin că o masă echilibrată la școală ar îmbunătăți considerabil performanțele școlare și ar reduce absenteismul. Până la o soluție națională coerentă, disparitățile vor continua să crească.
Surse: Ziare.com, Portalinvatamant.ro, Știrile ProTV, Antena3, SuperBebe.ro
