O schimbare legislativă majoră este pe cale să ușureze viața cetățenilor și a firmelor din România. Un proiect de act normativ prevede că ANAF și alte instituții ale statului nu vor mai avea voie să solicite documente care conțin informații ce pot fi verificate electronic la alte autorități. Aceasta înseamnă că, de exemplu, dovada plății unor taxe, chitanțele sau adeverințele de la Casele de Asigurări de Sănătate nu vor mai trebui prezentate fizic, ci vor fi accesate direct din sistemele informatice interconectate.
Initiativa face parte dintr-un pachet mai larg de digitalizare a administrației publice. Scopul declarat este reducerea birocrației, eliminarea drumurilor inutile ale cetățenilor și scurtarea timpilor de așteptare. Potrivit autorilor proiectului, multe instituții cer încă documente care există deja în bazele de date ale altor instituții, doar pentru că sistemele nu sunt suficient interconectate sau pentru că funcționarii preferă să primească acte în format fizic, din obișnuință.
Ce documente nu vor mai fi cerute
Printre documentele vizate se numără chitanțele care atestă plățile efectuate către bugetul de stat, adeverințele de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, certificatele de atestare fiscală emise de ANAF și diverse dovezi de plată. Toate aceste informații sunt deja stocate în sisteme informatice centralizate și ar trebui să fie accesibile instantaneu pentru orice funcționar autorizat. Proiectul prevede obligativitatea verificării directe în sistem, iar instituțiile care vor continua să ceară astfel de acte riscă să fie amendate.
Excepțiile sunt limitate. Documentele pot fi solicitate doar în cazurile în care informațiile nu pot fi validate electronic sau când plata a fost efectuată printr-un canal care nu permite verificarea directă. De exemplu, plățile efectuate la ghișeele unor instituții mici, care nu au sistem informatizat, ar putea necesita în continuare chitanțe fizice. Dar, pentru majoritatea tranzacțiilor moderne, verificarea electronică va deveni standardul.
Impactul asupra firmelor
Pentru mediul de afaceri, schimbarea este una binevenită. Antreprenorii petrec acum ore sau chiar zile strângând documente pentru diverse autorizații, licitații sau controale. Noul sistem le va scuti de o parte semnificativă din această muncă birocratică. De exemplu, o firmă care participă la o licitație publică nu va mai trebui să depună certificate fiscale, deoarece autoritatea contractantă le va verifica direct la ANAF.
Contabilii și consultanții fiscali salută inițiativa, dar atrag atenția că implementarea nu va fi lipsită de provocări. Sistemele informatice ale diferitelor instituții trebuie să fie compatibile, iar datele trebuie să fie actualizate în timp real. O eroare de sistem ar putea duce la refuzul unei autorizații sau la blocarea unei plăți, ceea ce ar crea probleme mai mari decât birocrația actuală. Prin urmare, succesul proiectului depinde de calitatea infrastructurii informatice.
Reacții din partea cetățenilor
Pentru cetățeni, vestea este încurajatoare. Mulți s-au plâns de faptul că trebuie să stea la cozi interminabile pentru a obține o simplă adeverință, doar pentru ca, la ghișeul următor, funcționarul să le ceară un alt document, pe care trebuie să-l obțină de la o altă instituție. Acest cerc vicios al birocrației a fost denumit de presă „viața la stat în zece acte”. Proiectul de lege promite să rupă acest cerc, cel puțin pentru documentele care sunt deja digitalizate.
Pe rețele sociale, comentariile sunt majoritar pozitive, dar cu o doză de scepticism. Românii au mai văzut proiecte de digitalizare anunțate cu fast, care apoi s-au blocat din cauza unor contracte controversate sau a unor eșecuri tehnice. Cei mai pesimiști spun că, până nu vor vedea funcționând sistemul cu ochii lor, nu vor crede că schimbarea este reală. Istoria digitalizării României este plină de exemple de proiecte care au costat milioane de euro, dar nu au produs rezultate concrete.
Ce instituții sunt vizate
Proiectul de lege se aplică tuturor instituțiilor publice, nu doar ANAF. Agențiile de plată, ministerele, primăriile, consiliile județene și toate autoritățile administrației publice centrale și locale vor trebui să respecte noua regulă. Fiecare instituție va trebui să-și actualizeze procedurile interne și să-și instruiască funcționarii. ANAF a emis deja un proiect de ordin care stabilește condițiile de furnizare a informațiilor și modelul-cadru al protocolului de colaborare între instituții.
Digitalizarea nu este doar o facilitate, ci o obligație impusă de Uniunea Europeană. România a primit fonduri semnificative pentru modernizarea administrației publice, iar proiectul de eliminare a documentelor inutile este o condiție pentru absorbția acestor fonduri. Dacă implementarea va reuși, România ar putea deveni un model de bună practică în regiune. Dacă va eșua, va fi doar încă un exemplu de risipă de resurse publice.
Provocările implementării
Deși proiectul sună promițător, experții IT atrag atenția asupra unor obstacole tehnice. Sistemele informatice ale instituțiilor publice din România sunt adesea întârziate din punct de vedere tehnologic, fiind construite pe arhitecturi vechi de câteva decenii. Interconectarea lor necesită investiții masive și o coordonare fără precedent între ministere. De asemenea, securitatea cibernetică devine o problemă centrală, deoarece accesul la datele personale ale milioane de cetățeni trebuie ferit de atacuri informatice.
ANAF, principala instituție vizată de proiect
Chitanțe, adeverințe, certificate, documente care nu vor mai fi cerute
Verificare electronică, metoda de accesare a datelor
Uniunea Europeană, finanțatoarea digitalizării
Toate instituțiile publice, vor trebui să respecte noua regulă
Surse: Profit.ro, Libertatea, Digi FM.
