SNN a marcat un moment istoric pentru energia nucleară românească prin realizarea primei turnări continue de beton pentru structurile permanente ale Proiectului Retehnologizării Unității 1 de la CNE Cernavodă.
Compania Națională Nuclearelectrica (SNN) a anunțat finalizarea cu succes a primei turnări continue de beton pentru fundația Depozitului Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5), o componentă esențială a proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Operațiunea tehnică deosebit de complexă a presupus utilizarea a aproximativ 3.470 de metri cubi de beton, echivalentul a circa 380 de autobetoniere, demonstrând capacitatea industrială și expertiza tehnică deținută de compania românească în domeniul nuclear.
O investiție strategică pentru independența energetică
Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă reprezintă un pilon fundamental al strategiei naționale de securitate energetică. Turnarea primului beton pentru construirea infrastructurii necesare retehnologizării are o semnificație istorică comparabilă cu turnarea primului beton la construcția inițială a Unității 1, care a avut loc în urmă cu peste trei decenii. Unitatea 1, pusă în funcțiune în anul 1996, a operat timp de 30 de ani la standarde înalte de securitate nucleară, stabilind recorduri de performanță la nivel global.
Cosmin Ghiță, Directorul General al Nuclearelectrica, a subliniat importanța acestui moment: "În septembrie 2025, Nuclearelectrica a obținut de la Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) Autorizația de construire pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive, acesta fiind momentul în care, în conformitate cu graficul de lucrări, au fost începute lucrările civile de construcție la infrastructura necesară implementării Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă. După 30 de ani de operare la standarde înalte de securitate nucleară și performanță la nivel global în ceea ce privește factorul de capacitate, Unitatea 1, prin programul de retehnologizare, va mai opera, începând cu anul 2030, pentru încă 30 de ani."
Beneficii majore pentru economia românească și mediu
Extinderea duratei de viață a Unității 1 prin retehnologizare aduce beneficii multiple atât pentru securitatea energetică a României, cât și pentru protecția mediului înconjurător. Proiectul va asigura producția anuală de aproximativ 5 milioane de megawați-oră de energie electrică curată și va contribui la evitarea emisiilor a circa 5 milioane de tone de dioxid de carbon pe an. De la punerea în funcțiune și până în prezent, exploatarea Unității 1 a dus la evitarea a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosferă și a livrat în siguranță peste 149 de milioane de megawați-oră de energie electrică.
Performanțele operaționale ale Unității 1 plasează România în elita mondială a industriei nucleare. Cu un factor de capacitate de peste 90%, Unitatea 1 se află în primele trei reactoare nucleare la nivel global din această perspectivă, demonstrând eficiența și profesionalismul echipei de specialiști români care o operează.
Calendarul implementării și etapele următoare
Proiectul Retehnologizării Unității 1 este structurat în trei etape majore de dezvoltare. În prezent, proiectul se află în cea de-a doua etapă, dedicată pregătirii pentru implementare, cu un termen de finalizare prognozat pentru sfârșitul anului 2027. Odată încheiată această fază, proiectul va intra în etapa a treia și finală, care presupune oprirea Unității 1 pentru lucrările propriu-zise de retehnologizare.
Unitatea 1 CNE Cernavodă este programată să fie reconectată la Sistemul Energetic Național în anul 2030, moment în care va începe un nou ciclu de viață de 30 de ani. Această extindere a duratei de operare reprezintă o soluție economică și ecologică eficientă, care evită costurile și impactul environmental asociate construirii unei noi centrale nucleare, valorificând în același timp infrastructura existentă și expertiza acumulată.
Contextul european favorizează dezvoltarea energiei nucleare, aceasta fiind recunoscută tot mai mult ca o sursă esențială pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare și asigurarea securității aprovizionării cu energie. Conform scenariilor de bază ale Uniunii Europene, puterea instalată în domeniul nuclear în UE ar urma să ajungă la 109 GW până în anul 2050, rezultată din prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente și construcția unora noi de capacitate mare.
România deține toate avantajele necesare dezvoltării industriei nucleare: experiență operațională de trei decenii, know-how tehnic specializat, specialiști calificați, infrastructură adecvată, lanț integrat de combustibil nuclear și parteneriate internaționale solide cu tradiție în dezvoltarea programului nuclear românesc. Toate aceste elemente reprezintă capabilități esențiale pentru extinderea programului nuclear național prin retehnologizarea Unității 1, proiectul Unităților 3 și 4, precum și prin dezvoltarea Proiectului Reactoarelor Modulare Mici (SMR).
Surse: Profit.ro, Nuclearelectrica
