De la avere apar cele mai multe conflicte și scandaluri. Cine nu are bani de avocat, nu stă să meargă în instanță și vrea să rezolve doar notarial trebuie să știe legea. Mai ales când sunt și frați vitregi implicați, pot apărea complicații.
Regula pentru succesiune cu frați
Frații vitregi (fie doar de mamă, fie doar de tată) sunt tratați egal de lege cu frații "buni" (din ambii părinți). Totuși, calculul diferă. Regula este că moștenirea se împarte în două jumătăți:
O jumătate merge către "linia paternă".
O jumătate merge către "linia maternă".
Un frate "bun" (care are ambii părinți în comun cu defunctul) va moșteni din ambele jumătăți. Un frate vitreg va moșteni doar din jumătatea corespunzătoare părintelui comun.
Exemplu: Fără soț/părinți; vin 3 frați – A (frate bun), B (doar de tată), C (doar de mamă). Moștenirea se împarte mai întâi în două jumătăți: Linia Paternă (1/2) și Linia Maternă (1/2). Fratele A (fiind "bun") moștenește din ambele linii, rezultând 1/4 + 1/4 = 1/2. Fratele B primește 1/4 (doar din linia paternă), iar Fratele C culege 1/4 (doar din linia maternă).
Ce să nu spui niciodată când faci succesiunea
Ce nu trebuie să spui niciodată la notar când vine vorba de succesiune. Puțini români știu că o afirmație nepotrivită poate declanșa probleme în procesul de dezbatere a unei moșteniri. Există câteva fraze care ar trebuie evitate atunci când o persoană merge la un notariat pentru a începe procesul de dezbatere a unei moșteniri, fie că este vorba de o casă, un apartament, un teren sau alte bunuri.
Lista de expresii pe care nu trebuie să le spui când faci actele de moștenire:
„Am primit bani/bunuri de la defunct”. Această afirmație spusă la notar poate declanșa mecanismul numit raportul donațiilor, adică egalizarea cotelor între moștenitori, iar cota personală poate fi recalculată sau diminuată.
„Renunț acum, nu am pretenții”. O declarație de renunțare făcută la notar este irevocabilă și produce efecte imediate. Afirmația spusă sub presiunea emoțiilor sau din dorința de a evita un conflict poate însemna pierderea definitivă a drepturilor succesorale.
„Îmi asum toate datoriile tatălui/mamei”. Acceptarea moștenirii „pur și simplu” te poate expune față de creditorii defunctului. Se recomandă ca răspunderea pentru datorii să fie limitată la activele succesorale și la regulile inventarierii.
„Casa X e, de fapt, a fratelui”. Orice recunoaștere a proprietății exclusive a altui moștenitor, fără acte, poate fi privită ca o renunțare mascată la drepturile personale.
„Bunul cutare nu intră la moștenire”. Excluderea unui bun din succesiune se face pe bază de acte doveditoare (contracte, extrase, înscrieri), nu pe simple afirmații.
„Valoarea e cam…”. Estimările la întâmplare pentru imobile, terenuri sau colecții pot afecta atât cotele, cât și taxele notariale.
„Eu am stat singur în apartament”. O astfel de precizare, fără explicații, poate deschide discuții despre folosință exclusivă sau compensații.
Cum se împarte avere între frații buni
Dacă defunctul avea la data decesului copii în viaţă şi era căsătorit:
soţul supravieţuitor moşteneşte o cotă de 1/4 din averea defunctului;
copiii moştenesc cota de 3/4 împreună, împărţită în mod egal.
Cota unui copil decedat înaintea defunctului este moştenită în mod egal de către proprii copii, aflaţi în viaţă la data decesului defunctului.
De precizat că dacă defunctul a lăsat testament, moştenitorii legali vor moşteni în cotele indicate doar bunurile neatribuite în exclusivitate moştenitorilor testamentari. Totuşi, dacă prin testament sau donaţii făcute în timpul vieţii, defunctul a încălcat rezerva moştenitorilor legali, aceste liberalităţi excesive vor putea fi reduse.
