Numele Ordinului Suveran Militar al Cavalerilor de Malta a reapărut în atenția publică după ce anchetatorii DIICOT au găsit, în timpul perchezițiilor de la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia, o legitimație prezentată drept document diplomatic al acestei organizații. Reprezentanții oficiali ai Ordinului au dezmințit imediat autenticitatea documentului, precizând că Georgescu nu este membru al organizației și că legitimația respectivă este falsă. Cazul a stârnit curiozitatea privind natura exactă a acestui Ordin, una dintre cele mai vechi instituții din lume, cu o istorie de aproape un mileniu.
Istoria și originea Ordinului
Ordinul Cavalerilor de Malta a fost fondat în anul 1048, în Ierusalim, sub denumirea inițială de Ordin al Spitalului Sfântului Ioan. Scopul său originar era să ofere asistență medicală și protecție pelerinilor creștini care călătoreau în țara Sfântă. De-a lungul secolelor, Ordinul a evoluat de la o frăție monastică într-o forță militară navală, cunoscută pentru luptele sale împotriva Imperiului Otoman în Marea Mediterană. După pierderea insulei Malta în fața lui Napoleon Bonaparte în 1798, Ordinul și-a pierdut teritoriul suveran, dar a continuat să existe ca entitate juridică internațională, recunoscută de multe state.
Structura și statutul actual
În prezent, Ordinul Suveran Militar al Cavalerilor de Malta este o entitate suverană fără teritoriu, cu sediul în Roma. Are propriul său sistem juridic, emite pașapoarte diplomatice, încheie tratate internaționale și menține relații diplomatice cu peste o sută de state. Organizația este condusă de un Mare Maestru, ales pe viață, și de un Consiliu Suveran. Membrii sunt împărțiți în trei clase: cavaleri de justiție, care fac voturi religioase, cavaleri de onoare și devotament, care sunt persoane laice, și donatori, care sprijină financiar activitățile Ordinului. Pentru a deveni membru cu drepturi depline, este necesară o proveniență nobiliară dovedită pe linie paternă, deși regulile s-au relaxat parțial în ultimii ani.
Cu ce se ocupă astăzi
Deși a renunțat la rolul militar, Ordinul înd continuă să fie activ în domeniul umanitar. El operează spitale, centre de diagnosticare, ambulanțe și programe de asistență socială în peste 120 de țări. În România, Ordinul este prezent prin intermediul Asociației Corint, care gestionează un spital în București și numeroase programe de ajutorare a persoanelor defavorizate. Ambasadorul Ordinului de Malta în România a reacționat prompt la scandalul legitimației false, precizând că documentul găsit la Georgescu nu are nicio legătură cu instituția oficială și că persoana în cauză nu este membru al Ordinului.
Cazul Călin Georgescu și legitimația falsă
Perchezitiile de la reședința lui Călin Georgescu au scos la iveală mai multe documente ciudate, printre care și o așa-zisă carte de identitate diplomatică emisă de o entitate care pretindea că reprezintă Ordinul Cavalerilor de Malta. Documentul îl identifica pe Georgescu drept „senator” și „prior al Statelor Unite ale Americii”, funcții inexistente în structura oficială a Ordinului. Experții în securitate consideră că acest tip de legitimații false sunt folosite de anumite grupări pentru a oferi o aură de credibilitate internațională persoanelor implicate în scheme financiare sau politice controversate. Anchetatorii analizează acum proveniența exactă a documentului și posibila sa utilizare în contextul activităților inculpate.
De ce sunt atractive astfel de documente false
Ordinul de Malta beneficiază de un prestigiu istoric imens și de un statut diplomatic recunoscut internațional. Pentru indivizi care doresc să se prezinte drept figuri cu influență globală, o legitimație care pare să provină de la o astfel de instituție poate deschide uși în anumite medii de afaceri sau politice. În trecut, au mai existat cazuri de falsificare a documentelor emise de Ordin, întrucât structura sa descentralizată și numărul mic de membri cu funcții publice fac dificilă verificarea rapidă a autenticității. Specialiștii în contrainformații atrag atenția că astfel de false legitimații pot fi achiziționate de pe piața neagră pentru sume între câteva mii și zeci de mii de euro.
Surse: Antena3, Știrile ProTV, Mediaflux, Ziare.com, RomaniaTV.
