Un moment istoric s-a consumat în centrul Capitalei pe data de 8 august 2026. Palatul Universității din București, una dintre cele mai reprezentative clădiri neoclasice din țară, și-a recăpătat simbolurile care au decorat frontonul timp de decenii. Vulturul de bronz și cei doi grifoni, distruse în urma bombardamentelor din cel de-al doilea război mondial, au fost reamplasate în poziția originală după o absență de aproape un secol.
Istoria ansamblului sculptural distrus în 1944
Palatul Universității a fost construit în perioada 1862-1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Decorarea clădirii a fost încredințată sculptorului Karl Storck, care a realizat un ansamblu impresionant pentru frontonul principal. Elementul central era reprezentat de un vultur majestic, flancat de două figurine de grifoni, creaturi mitologice cu trup de leu și cap de vultur, simbolizând forța și înțelepciunea.
În primăvara anului 1944, în timpul bombardamentelor aliate asupra Bucureștiului, frontonul clădirii a fost grav avariat. Proiectilele au distrus sculpturile de bronz, care s-au prăbușit și au fost considerate pierdute pentru totdeauna. După încheierea conflictului, clădirea a fost reconstruită, însă frontonul a rămas gol, fără elementele decorative care îi conferau distinctivitate. Timp de optzeci și doi de ani, absența acestor simboluri a reprezentat o rană deschisă în patrimoniul arhitectural al Capitalei.
Cum au fost refăcute sculpturile după opt decenii
Procesul de refacere a început în urmă cu mai mulți ani, când specialiștii Universității din București au demarat cercetările istorice și arhitecturale necesare. Echipe de experți au studiat fotografii de epocă, schițe originale și documente de arhivă pentru a reconstitui cu exactitate dimensiunile și detaliile sculpturilor. Tehnologia modernă de scanare tridimensională a fost folosită pentru a crea modele digitale precise, care au stat la baza noilor piese.
Noul vultur cântărește aproximativ o tonă, în timp ce fiecare grifon are o greutate de circa trei sute de kilograme. Materialele folosite sunt de cea mai bună calitate, asigurând rezistența în fața intemperiilor pe termen lung. Sculptorii contemporani au lucrat îndeaproape cu istoricii de artă pentru a reproduce fidel stilul lui Karl Storck, păstrând astfel unitatea artistică a ansamblului. Procesul a fost finanțat din fonduri proprii ale universității și din sponsorizări ale unor companii private interesate de protejarea patrimoniului cultural.
Ceremonia de reamplasare din 8 august 2026
Evenimentul de sâmbătă, 8 august 2026, a fost organizat cu fast și a atras numeroși invitați din lumea academică, politică și culturală. Reprezentanții conducerii Universității din București au susținut alocuțiuni în care au subliniat importanța restituirii simbolurilor pentru identitatea instituției. Momentul ridicării vulturului pe fronton a fost aplaudat de sute de spectatori prezenți în Piața Universității.
Reprezentanții municipalității și ai Ministerului Culturii au salutat demersul, apreciind că acesta constituie un exemplu de bună practică în domeniul restaurării monumentelor istorice. Studenții și profesorii prezenți au exprimat emoție la vederea clădirii readuse la forma sa originală. Mulți dintre ei au declarat că imaginea frontonului complet reprezintă o sursă de mândrie și un simbol al rezilienței culturii românești.
Planurile de reconstrucție integrală a frontonului
Reamplasarea celor trei piese reprezintă doar primul pas al unui proiect mai amplu de refacere a frontonului original. Conducerea universității a anunțat că, în următorii doi ani, vor fi demarate lucrările pentru reconstrucția completă a elementelor decorative care au fost distruse. Proiectul vizează readucerea la lumină a întregii compoziții concepute de Alexandru Orăscu, în forma sa inițială din secolul al nouăsprezecelea.
Arhitecții și restauratorii implicați în proiect au precizat că etapa următoare va implica studii amănunțite asupra structurii de rezistență a clădirii, pentru a se asigura că noile elemente vor fi perfect integrate. Costurile estimate pentru finalizarea integrală a frontonului se ridică la câteva milioane de euro, sumă care va fi acoperită printr-un mix de fonduri publice și private. Universitatea speră ca, până în anul 2028, Palatul să arate exact așa cum l-au conceput creatorii săi.
Importanța patrimoniului arhitectonic pentru București
Palatul Universității nu este doar sediul unei instituții de învățământ superior, ci și un punct de reper urban esențial pentru București. Situat în inima Capitalei, clădirea delimitează una dintre cele mai importante intersecții și constituie un element definitoriu al peisajului central. Restaurarea simbolurilor sale contribuie la reîntregirea imaginii urbane și la consolidarea identității istorice a orașului.
Specialiștii în urbanism și patrimoniu consideră că astfel de demersuri de restaurare ar trebui multiplicate și pentru alte monumente afectate de conflicte sau de neglijare. Bucureștiul dispune de un fond arhitectural valoros, însă multe clădiri istorice se află într-o stare avansată de degradare. Proiectul de la Universitate demonstrează că, prin voință politică și mobilizare a resurselor, este posibilă recuperarea trecutului și transmiterea sa către generațiile viitoare.
Surse: Edupedu.ro, Spotmedia.ro, Educateprivata.ro, Ecopolitic.ro, StiriNews.ro
