Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în România a înregistrat o creștere semnificativă în primul trimestru al anului 2026, atingând nivelul de 5.424 de companii, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Această cifră reprezintă o creștere de 7,88% comparativ cu perioada similară a anului precedent, evidențiind presiunile tot mai mari asupra mediului de afaceri românesc într-un context economic dificil marcat de recesiunea tehnică.
Bucureștiul, cel mai afectat de suspendări
Analiza teritorială a datelor ONRC arată că Bucureștiul concentrează cel mai mare număr de suspendări, cu 666 de firme, în creștere cu 16,84% față de primul trimestru din 2025. Această evoluție poate fi explicată prin faptul că în Capitală funcționează cel mai mare număr total de societăți comerciale, iar dinamica antreprenorială ridicată generează implicit și un flux important de suspendări.
Capitala este urmată în clasament de județele Cluj, cu 315 firme suspendate (+1,61% față de T1 2025), Bihor cu 283 firme (+15,51%), Iași cu 280 firme (+23,89%), Timiș cu 217 firme (+24,71%), Neamț cu 216 firme (+2,37%) și Sibiu cu 213 firme (+7,58%). Această distribuție geografică reflectă corelația directă dintre dezvoltarea economică locală și numărul de firme active, zonele cu economii mai dinamice înregistrând și cele mai multe suspendări.
Disparități regionale și evoluții contrastante
La polul opus, cele mai puține firme care și-au suspendat activitatea au fost înregistrate în județele Giurgiu (20 de cazuri, -59,18% față de primele trei luni din 2025), Tulcea (21 de cazuri, -51,16%), Ialomița (28 de cazuri, -9,68%), Teleorman (33 de cazuri, -8,33%), Brăila (35 de cazuri, -25,53%), Vrancea (42 de cazuri, -45,45%) și Covasna (43 de cazuri, +13,16%). Aceste județe au o bază antreprenorială mai redusă, ceea ce se reflectă și în numărul limitat de suspendări.
Din punct de vedere al dinamicii anuale, cele mai mari creșteri procentuale ale suspendărilor au fost raportate în județele Caraș-Severin (+71,43%), Bistrița-Năsăud (+44,64%) și Mehedinți (+42,86%). Aceste evoluții indică o volatilitate crescută în anumite economii locale, unde modificările contextului economic pot avea efecte rapide asupra activității firmelor. Scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în Giurgiu (-59,18%), Tulcea (-51,16%) și Vrancea (-45,45%), evoluții care pot sugera fie o stabilizare temporară a mediului de afaceri, fie o bază redusă de raportare.
Sectoarele economice cele mai afectate
Structura pe domenii de activitate relevă faptul că sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul este cel mai afectat, cu 667 de firme care și-au suspendat activitatea în primul trimestru din 2026. Acest sector este urmat de alte activități de servicii, cu 442 de suspendări, și de activități profesionale, științifice și tehnice, unde au fost înregistrate 334 de cazuri. Aceste domenii sunt puternic influențate de evoluția consumului și de nivelul investițiilor, ceea ce explică sensibilitatea lor la schimbările economice.
În luna martie 2026 au fost consemnate 1.571 de suspendări de activitate, cele mai multe în București, cu 209 cazuri. Capitala este urmată de județele Cluj (100), Bihor (72), Iași (72), Timiș (68) și Ilfov (63). Această dinamică lunară confirmă tendința generală de concentrare a suspendărilor în zonele cu activitate economică intensă.
Context economic și perspective
Suspendarea activității nu echivalează cu închiderea definitivă a firmei, ci semnalează dificultăți temporare sau decizii strategice de ajustare a activității. Cu toate acestea, creșterea cu aproape 8% a numărului de suspendări în primul trimestru din 2026, coroborată cu recesiunea tehnică confirmată de Institutul Național de Statistică, indică o deteriorare a climatului de afaceri care afectează în special întreprinderile mici și mijlocii.
Aceste societăți sunt mai sensibile la variațiile costurilor operaționale, la evoluția cererii și la accesul la finanțare. Creșterea inflației la 10,71% în aprilie 2026, scumpirea creditelor și incertitudinea politică reprezintă factori suplimentari de presiune asupra mediului de afaceri românesc.
Surse: capital.ro, economica.net, onrc.ro
