Numărul firmelor dizolvate în România a înregistrat o creștere alarmantă în primul trimestru al anului 2026, atingând nivelul de 16.361 de companii, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. Această cifră reprezintă o creștere de 28,35% comparativ cu perioada similară a anului precedent, evidențiind dificultățile majore cu care se confruntă mediul de afaceri românesc în contextul recesiunii tehnice și al instabilității economice.
Explozia dizolvărilor în luna ianuarie
Analiza lunară a datelor ONRC dezvăluie o evoluție îngrijorătoare încă din prima lună a anului. În ianuarie 2026 au fost consemnate 5.403 dizolvări de firme, reprezentând o creștere de 47,22% comparativ cu ianuarie 2025. Această explozie a închiderilor de societăți comerciale din prima lună a anului sugerează că mulți antreprenori au luat decizia de a înceta activitatea încă de la începutul exercițiului financiar, anticipând dificultățile economice sau confruntându-se cu presiuni fiscale și operaționale insuportabile.
Numărul total al firmelor dizolvate în primele două luni din 2026 a depășit 11.000 de companii, marcând o creștere de peste 38% față de perioada similară a anului precedent. Această tendință accelerată de închidere a afacerilor indică o deteriorare rapidă a condițiilor de business și o lipsă de încredere a antreprenorilor în capacitatea de redresare economică pe termen scurt.
Distribuția teritorială a dizolvărilor
Din punct de vedere teritorial, Bucureștiul conduce detașat clasamentul dizolvărilor, cu peste 3.300 de firme închise în primul trimestru din 2026, dintre care 998 numai în luna ianuarie. Capitala este urmată de județele Timiș, Cluj, Bihor, Iași, Ilfov și Constanța, care au înregistrat, de asemenea, numere semnificative de dizolvări.
Din punct de vedere procentual, cele mai mari creșteri ale numărului de firme dizolvate au fost raportate în județele Gorj, Caraș-Severin și Arad. Aceste evoluții sugerează că problemele economice afectează nu doar centrele economice mari, ci și zonele mai mici, unde societățile comerciale au o capacitate de reziliență mai redusă.
Sectoarele cele mai afectate de dizolvări
Pe sectoare de activitate, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și repararea autovehiculelor și motocicletelor, a înregistrat cele mai multe dizolvări în primul trimestru din 2026. Acest sector, care reprezintă o parte semnificativă a economiei românești, este puternic influențat de evoluția consumului populației și de accesul la creditare.
Alte sectoare grav afectate includ activitățile profesionale, științifice și tehnice, construcțiile, precum și agricultura, silvicultura și pescuitul. Această distribuție arată că dificultățile economice sunt răspândite în întreaga economie, afectând atât sectoarele de servicii, cât și cele productive.
Contextul economic și factorii de risc
Creșterea cu 28% a numărului de firme dizolvate în primul trimestru din 2026 vine într-un context economic extrem de dificil. România a intrat oficial în recesiune tehnică, cu o contracție a Produsului Intern Brut de 0,2% în primul trimestru față de trimestrul anterior și de 1,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Inflația a urcat la 10,71% în aprilie 2026, iar Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune.
Factorii care au contribuit la valul de dizolvări includ costurile operaționale tot mai mari, accesul dificil la finanțare, scăderea cererii interne pe fondul reducerii puterii de cumpărare, precum și incertitudinea politică generată de criza guvernamentală. Agenția de rating S&P Global a avertizat recent că România ar putea fi retrogradată dacă impasul politic se prelungește sau dacă noul guvern nu reușește să reducă deficitul fiscal.
Implicații pentru piața muncii și economie
Închiderea a peste 16.000 de firme în doar trei luni are implicații semnificative pentru piața muncii și pentru economia națională. Pe lângă locurile de muncă direct pierdute, dizolvările afectează lanțurile de aprovizionare, reduce baza de impozitare și pot genera efecte de contagiune asupra furnizorilor și clienților companiilor închise. Antreprenorii care închid o firmă devin mai reticenți în a iniția noi afaceri, ceea ce poate afecta dinamismul economic pe termen mediu.
Surse: capital.ro, economica.net, onrc.ro, dcbusiness.ro
