În Maramureș se găsesc singurele biserici de lemn UNESCO neelectrificate din lume. Cum s-a ajuns în această situație, deși au fost alocați bani pentru modernizarea lor, veți afla în cele ce urmează.
În vara anului 2016 a fost finalizat proiectul „Circuitul Bisericilor de Lemn din Transilvania de Nord”, finanţat prin POR 2007-2013, Măsura 5.1, implementat între anii 2012-2016, cu o valoare totală de 19.851.274,44 lei (cca 4,5 milioane euro). Aceasta a fost cea mai mare investiţie în turism din istoria Maramureşului.
Proiectul respectiv a avut ca scop „punerea în valoarea” a 16 biserici vechi de lemn din cele 90 aflate pe cuprinsul judeţului Maramureş, şapte dintre ele fiind în patrimoniul mondial al UNESCO: Bârsana-Jbâr, Budeşti-Josani, Deseşti, Ieud-Deal, Plopiş, Poienile Izei şi Şurdeşti, respectiv nouă monumente istorice de interes naţional: Bogdan Vodă, Botiza, Călineşti-Căeni, Cărpiniş, Ieud-Vale, Remetea Chioarului, Rozavlea, Sat Şugatag şi Săcălăşeni.
Între obiectivele proiectului s-au regăsit: reabilitarea drumurilor de acces, realizarea de împrejmuiri (aşa a fost distrus cel mai frumos gard cu pietre de mormânt încastrate, cel de la Ieud-Deal), parcări şi alei de acces (cu pietre mişcătoare puse direct peste nisip sau cu exces de beton)‚ construirea unor puncte de informare turistică (cu aer tradiţional, dar supradimensionate şi uneori amplasate prost – la bisericile Sat Şugatag sau Ieud-Vale) sau „realizarea iluminatului stradal, arhitectural şi de punere în valoare a obiectivelor”, precizează publicistul și consultantul în turism Teofil Ivanciuc pe blogul său.
Totuși, la finalizarea proiectului, bisericile Bârsana-Jbâr și Ieud-Deal, ambele în patrimoniul UNESCO, precum și Călinești-Căeni și Bogdan Vodă au rămas tot fără electricitate în interior. La respectivele biserici au fost realizate drumuri de acces, parcări, puncte de informare turistică, instalaţii de apă-canal şi iluminatul exterior – cu diferite modele de reflectoare chinezeşti, însă nimeni nu s-a gândit să ducă curentul electric și în interior.
Totodată, cele 16 biserici intrate în procedura de modernizare nu au fost prevăzute cu paratrăznete la sfârșitul acțiunii, așa cum era necesar.
Cele două biserici UNESCO - Bârsana-Jbâr și Ieud-Deal - rămase fără curent au fost restaurate ultima dată în anii 1990. În 1997, atunci când s-a depus dosarul de nominalizare către cel mai înalt for cultural al lumii, a fost întocmit proiectul de electrificare a interiorului bisericii Bârsana-Jbâr, preconizat a fi pus în practică în anul următor, lucru prevăzut şi pentru biserica Ieud-Deal (electrificată iniţial într-un mod improvizat şi lăsată fără curent la ultima restaurare în vederea refacerii instalaţiei, ceea ce nu s-a mai realizat).
După 1999, când au fost introduse în patrimoniul UNESCO, ele nu au mai fost racordate la rețeaua de electricitate, cum se stabilise.
Cum s-a ajuns la această aberaţie strigătoare la cer (incompetenţă? indiferenţă?)?! Din cauza proiectantului (Aedilis Proiect SRL) şi a beneficiarului (Consiliul Judeţean Maramureş), care ar fi putut facil include în proiect, dar nu au făcut-o, dotarea completă a tuturor bisericilor, notează Ivanciuc pe blogul său.
Publicistul crede că totul s-ar putea rezolva „prin intervenţia grabnică a Guvernului, prin Institutul Naţional al Patrimoniului”. Rămâne de văzut dacă asta se va întâmpla.
Vezi și Cât de bogat este Florin Călinescu – averea sa este impresionantă!
Atenție! Când se depun actele pentru înființarea Partidului #Rezist
Cât de bogată este de fapt Inna și cu cine locuiește în vila sa de lux
