Unirea cu România nu poate fi tratată drept o soluție de rezervă pentru Republica Moldova, a declarat premierul Vasile Tofan, care a descris relația dintre cele 2 state ca fiind una frățească. Șeful guvernului de la Chișinău a subliniat însă că o asemenea decizie trebuie să aibă sprijinul majorității populației, condiție pe care o consideră neîndeplinită în prezent.
O decizie despre viitorul statalității
Declarațiile au fost făcute la summitul Euronews dedicat extinderii Uniunii Europene din 2026. Prim-ministrul a respins ideea potrivit căreia reunificarea ar putea fi redusă la un „plan B”, activat în funcție de reușita sau eșecul altor obiective strategice urmărite de autoritățile moldovene.
În explicația sa, tema privește viitorul statalității și are o importanță care depășește un calcul de oportunitate. Vasile Tofan a arătat că astfel de hotărâri fundamentale nu ar trebui coborâte la nivelul unei alternative secundare. Mesajul său a separat discuția despre unire de alegerea unei soluții de rezervă pentru integrarea europeană.
Istoria, limba și cultura comune
Premierul a enumerat legăturile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Acesta a amintit că teritoriile au făcut parte cândva din aceeași țară și a descris România drept cel mai mare prieten al statului pe care îl reprezintă. Relația a fost prezentată ca fiind mai mult decât strategică.
Referirea la trecutul comun a însoțit discuția despre apropierea politică actuală. Șeful executivului a folosit ideea unei relații frățești pentru a explica de ce legăturile dintre cele 2 state nu se limitează la cooperarea instituțională. În același timp, argumentele istorice au fost prezentate separat de condițiile politice necesare unei eventuale reunificări.
Tema separării istorice a fost abordată recent și de președinta Maia Sandu, într-un discurs rostit în Parlamentul Letoniei. Ea a vorbit despre consecințele Pactului Ribbentrop–Molotov asupra națiunilor și familiilor, afirmând că teritoriul actual al Republicii Moldova a fost rupt din România în urma acestor evoluții.
Sprijinul populației rămâne condiția decisivă
Vasile Tofan a precizat că, în prezent, nu există suficient sprijin public pentru unire. Realizarea ei trebuie să se bazeze pe voința majorității, a spus premierul. Poziția exprimată pune opțiunea cetățenilor în centrul unei decizii care ar schimba fundamental organizarea politică a statului.
Pentru a explica acest principiu, șeful guvernului a făcut o comparație cu o eventuală aderare la NATO. În asemenea chestiuni, autoritățile trebuie să respecte alegerea populației. Declarația despre reunificare nu a fost însoțită de anunțarea unui referendum sau a unui calendar pentru schimbarea statutului Republicii Moldova.
Integrarea europeană este prioritatea actuală
Obiectivul imediat al Chișinăului rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Premierul a prezentat acest parcurs ca pe o modalitate prin care Republica Moldova și România se pot regăsi în aceeași comunitate politică și economică, fără a reduce discuția despre unire la consecința nereușitei negocierilor europene.
„Planul nostru A este să ajungem în Uniunea Europeană și acolo să ne unim cu România, ca parte a unei Europe comune”, a afirmat Vasile Tofan. Formularea privește apropierea în cadrul european și trebuie citită împreună cu precizarea sa privind lipsa unei majorități favorabile reunificării statale în prezent.
Ce a spus Maia Sandu despre alternative
Președinta Republicii Moldova a susținut, la rândul său, că integrarea europeană este o necesitate pentru viitorul țării. Într-un interviu, aceasta a descris aderarea drept o strategie de supraviețuire ca stat democratic, în contextul presiunilor ruse. Reunificarea cu România a fost menționată printre posibilitățile care ar putea accelera accesul la Uniunea Europeană.
Șefa statului a vorbit și despre reformele care mai trebuie încheiate, în special în justiție și în combaterea corupției. Totodată, a indicat drept posibilă aderarea fără regiunea transnistreană separatistă. Aceste declarații descriu opțiuni discutate public, în timp ce direcția asumată de autorități rămâne pregătirea țării pentru integrarea europeană.
Într-un alt interviu, Maia Sandu a afirmat că ar vota pentru unire dacă s-ar organiza un referendum. În alte declarații publice, ea a reiterat că autoritățile se concentrează pe aderarea la UE, deoarece electoratul nu susține majoritar reunificarea. Mesajul premierului păstrează aceeași condiție democratică: o decizie fundamentală despre stat trebuie să se sprijine pe voința cetățenilor.
Relația cu România este descrisă ca frățească.
Unirea nu este prezentată drept simplu plan de rezervă.
Aderarea la UE rămâne obiectivul prioritar al Chișinăului.
Surse: Profit.ro.
