Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a precizat, într-un interviu acordat AGERPRES, că ar fi grozav să se termine cu promisiuni deşarte, care să creeze alte aşteptări ale cetăţenilor ce nu pot fi onorate.
Dăianu a semnalat că rectificarea are loc în condiţiile în care bugetul public consolidat este teribil de încordat, această încordare având o natură structurală.
" Rectificarea are loc în condiţiile în care bugetul public consolidat este teribil de încordat, ca niciodată parcă. Încordarea are o natură structurală, ceea ce explică dificultatea de a construi bugete rezonabile, care să mulţumească societatea românească. Afirmând aceasta nu fac aluzie la aşteptările create de promisiuni şi angajamente ce nu au temei în realităţi economice. În România, în pofida unor progrese economice incontestabile, diferenţele faţă de Vest sunt încă mari şi această stare a contribuit la un exod uman în ultimele decenii. Există şi o distribuţie a veniturilor inechitabilă, la care se adaugă slăbiciunea capitalului authoton în raport cu firme străine mari. Guvernarea trebuie însă să concilieze programe ambiţioase de recuperare a decalajelor cu resursele economiei, actuale şi potenţiale; altminteri, se răstoarnă căruţa. Iar a promite prea mult nu face decât să nască frustrări şi nemulţumire generală, mai ales când iluziile dispar şi se vede că "împăratul nu are straie". Este, totodată, esenţial ca aceia care guvernează să fie corecţi în comunicarea cu oamenii, să nu facă promisiuni care trec în sfera irealului.
Încordarea bugetului este legată de faptul că, de-a lungul ultimilor ani, s-au acumulat tensiuni izvorâte din relaxări fiscale excesive, care au avut drept consecinţă scăderea dramatică a veniturilor fiscale la sub 26% din PIB. Nivelul veniturilor fiscale era oricum scăzut la noi, de aceea relaxări de anvergură au fost mai mult decât imprudente. Concomitent, au avut loc creşteri de cheltuieli "permanente", de venituri în general - astfel că salariile şi pensiile au ajuns să reprezinte peste 75% din cheltuielile bugetului consolidat. Ambele trasee de acţiune (tăieri de taxe şi impozite şi creşteri de salarii/venituri) au tensionat tot mai mult bugetul public; menţinerea deficitului bugetar la limita de 3% din PIB (pe cash, sau pe metodologia europeană) s-a realizat prin reducere sistematică de investiţii. Ironia este că şi acum sunt oameni politici care pledează pentru taxe şi impozite mai mici.... Chiar nu vedem ce ni se întâmplă?
Este drept că trebuia făcut ceva pentru atenuarea emigraţiei masive, o pierdere de capital uman ce afectează potenţialul de creştere a economiei. Şi, totodată, de a repara inechităţi. Dar este o omisiune greu de înţeles, de acceptat, de ce nu s-a acţionat pentru creşterea veniturilor fiscale/bugetare pentru a evita exagerări, dezechilibre majore. Bulgarii şi polonezii oferă două pilde de urmat privind ameliorarea colectării veniturilor fiscale. Este inacceptabil faptul că în 2017 s-a renunţat la proiectul de informatizare a ANAF, mai cu seamă că se cheltuise echivalentul a peste 10 milioane de euro în acest scop. Iar, se pare, interese ce nu servesc binele public au blocat un demers necesar.
Rectificarea de acum încearcă să menţină deficitul bugetar la sub 3% din PIB; va fi greu pentru că se mizează pe venituri incerte ca volum - gen colectare mai bună, încasări din "restructurare financiară" (amnistia) etc. În mod normal, un buget nu ia în calcul asemenea resurse dacă se respectă un principiu prudenţial.
Trebuie să avem în vedere şi premisele construcţiei bugetului. Creşterea economică nu cred că va fi cea prognozată. Însă, va ajuta PIB-ul nominal deflatorul care va fi probabil mai înalt", a declarat Daniel Dăianu, pentru Agerpres.
Vezi și
