Prețurile apartamentelor au explodat în România: 2.000 de euro pe mp în marile orașe în 2026

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 03-05-2026 17:00

Article thumbnail

Sursă foto: Pexels

Datele din primul trimestru al anului 2026 arată o accelerare a creșterii prețurilor în majoritatea marilor orașe, determinată de multiple factori: inflația ridicată, creșterea costurilor de construcție, scumpirea creditelor ipotecare și oferta limitată de locuințe noi.

apartamentelor

Topul celor mai scumpe orașe din România

Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din România, cu un preț mediu de 3.272 de euro pe metru pătrat util în februarie 2026. Pentru apartamentele noi, prețurile au depășit pragul de 3.400 de euro/mp util în martie 2026, plasând orașul la nivelul unor metropole europene precum Madrid sau Berlin în anumite zone.

Bucureștiul ocupă poziția a doua, cu un preț mediu de 2.236 de euro/mp util. Capitala a înregistrat o creștere de 22% a prețurilor apartamentelor într-un singur an. Apartamentele noi s-au scumpit cu 24%, ajungând la o medie de 2.541 de euro/mp util, în timp ce locuințele vechi au înregistrat o creștere de 14%, la 2.212 euro/mp util.

Brașovul surprinde prin creșterea accelerată, înregistrând un preț mediu de 2.265 de euro/mp util. În doar trei ani, apartamentele vechi din Brașov s-au scumpit cu 44%, o creștere spectaculoasă determinată de cererea tot mai mare pentru locuințe în acest oraș turistic și economic în dezvoltare.

Alte orașe cu prețuri semnificative includ Craiova (2.150 euro/mp util), Constanța (1.975 euro/mp util) și Timișoara (1.909 euro/mp util).

Paradoxul apartamentelor vechi mai scumpe decât cele noi

Un fenomen interesant observat în piața imobiliară din 2026 este faptul că apartamentele vechi sunt mai scumpe decât cele noi în anumite orașe. În București, diferența este cea mai mare: locuințele vechi costă în medie cu 27% mai mult (2.653 euro/mp) decât cele noi (2.099 euro/mp).

Acest paradox se explică prin poziționarea centrală a blocurilor vechi, multe dintre ele fiind situate în zone cu infrastructură dezvoltată, acces facil la transportul public, școli și spitale. Apartamentele noi, deși oferă confort sporit, sunt adesea construite în zone periferice unde prețul terenurilor este mai mic.

Situații similare, în care locuințele vechi depășesc ca preț cele noi, se regăsesc și în Iași, Constanța și Sibiu, indicând o preferință tot mai mare a cumpărătorilor pentru locații centrale în detrimentul confortului modern.

Accesibilitatea locuințelor, la cel mai scăzut nivel

Indicatorul de accesibilitate a locuințelor, care măsoară numărul de ani de salariu net mediu necesari pentru achiziționarea unui apartament standard, a ajuns la 7,9 ani în februarie 2026, față de 7,4 ani în februarie 2023.

Această deteriorare reflectă creșterea mai rapidă a prețurilor locuințelor comparativ cu creșterea salariilor. Pentru tinerii și familiile cu venituri medii, achiziționarea unei locuințe devine din ce în ce mai dificilă, mulți dintre ei fiind dependenți de sprijinul familial sau de credite ipotecare pe termen lung.

Un sondaj din februarie 2026 arată că aproape 60% dintre români caută locuințe cu un preț de cel mult 120.000 de euro, o sumă care devine tot mai greu de atins în marile orașe. De asemenea, 44% dintre cumpărători preferă locuințe vechi, considerate mai accesibile, deși acestea sunt de fapt mai scumpe în anumite zone.

Volumul tranzacțiilor în scădere

În ciuda creșterii prețurilor, volumul tranzacțiilor imobiliare este în scădere. În București, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu 13,4% în martie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Această tendință indică o prudență crescândă a cumpărătorilor, care amână achizițiile în așteptarea unor condiții mai favorabile.

Factori precum inflația medie de aproximativ 10%, creșterea dobânzilor la credite ipotecare și majorarea TVA de la 19% la 21% au contribuit la temperarea cererii. Cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai agresiv, iar timpul de vânzare al proprietăților s-a prelungit.

Pentru piața imobiliară, perioada următoare va fi caracterizată de o recalibrare între prețuri și puterea de cumpărare. Dacă tendința de creștere a prețurilor se menține, iar veniturile populației nu țin pasul, riscul unei corecții pe piața imobiliară devine tot mai real.

Surse: Adevărul, Profit.ro, Antena 3, Economica.net, HotNews

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri