Banca Comercială Română și ING Bank România vor împrumuta Primăria Municipiului București cu suma totală de 279,33 milioane de lei, contractul având o durată de 10 ani. Banii vor fi folosiți pentru refinanțarea datoriei publice locale provenite din ratele de capital scadente în perioada iunie 2026 – iunie 2027. Această operațiune financiară a fost demarată de autoritățile Capitalei pentru a gestiona presiunea datoriei existente și a evita intrarea în incapacitate de plată.
Detaliile împrumutului contractat
Conform datelor publicate de Profit.ro, Primăria Capitalei a organizat o licitație deschisă pentru atragerea unui credit bancar și a desemnat câștigătoare ofertele BCR și ING Bank. Cei 279,33 milioane de lei vor fi dispuși în două tranșe, fiecare bancă urmând să aloce o parte din sumă. Durata de rambursare este de 120 de luni, ceea ce înseamnă că municipalitatea va trebui să facă plăți constante până în 2036.
Dobânda aplicată creditului va fi variabilă, legată de indici de referință precum IRCC sau ROBOR, la care se va adăuga o marjă stabilită prin contract. Aceasta înseamnă că costul total al împrumutului depinde de evoluția ratelor dobânzii pe piața monetară românească. Specialiștii în finanțe publice locale atrag atenția că, în contextul actual al dobânzilor ridicate, suma finală plătită de municipalitate ar putea depăși semnificativ valoarea inițială împrumutată.
De unde provine datoria municipală
Datoria publică locală a Capitalei s-a acumulat în ultimii ani din credite contractate pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură, refacerea drumurilor, modernizarea sistemului de termoficare și alte investiții de interes municipal. O parte din aceste credite ajung acum la scadență, iar Primăria are obligația să ramburseze ratele de capital către băncile creditoare inițiale. Fără un nou împrumut de refinanțare, instituția ar risca să intre în default sau să amputeze bugetele altor capitole esențiale.
Analiștii economici remarcă faptul că Primăria Capitalei a ajuns în situația de a se împrumuta pentru a plăti datorii vechi, ceea ce este o practică riscantă și care poate duce la o spirală a datoriei. Deși refinanțierea oferă respiro pe termen scurt și mediu, ea nu rezolvă problema structurală a cheltuielilor care depășesc veniturile proprii. Bucureștiul are nevoie de creșterea veniturilor proprii și de accesarea fondurilor europene pentru a reduce dependența de credite bancare.
Ce proiecte au fost finanțate din credite anterioare
În ultimii ani, Primăria Capitalei a contractat mai multe credite pentru proiecte de investiții. Printre acestea se numără refacerea și modernizarea patinoarului Mihai Flamaropol, supralărgirea Bulevardului Ghencea între strada Brașov și terminalul tramvaiului 41, realizarea rețelelor publice de apă și canalizare în anumite sectoare, precum și investiții în sistemul de termoficare. Unele dintre aceste proiecte au fost întârziate sau doar parțial realizate, ceea ce a întrerupt fluxul de beneficii așteptate.
De asemenea, alte credite au fost folosite pentru achiziția de autobuze electrice și troleibuze, pentru modernizarea parcului auto al Societății de Transport București și pentru diverse lucrări de reabilitare a căilor de rulare. O parte din aceste investiții au fost blocate sau întârziate din cauza litigiilor, a birocrației sau a problemelor tehnice. Rezultatul este că banii s-au cheltuit, dar unele proiecte nu au adus încă valoarea așteptată, iar datoria a rămas.
Perspective și riscuri financiare
Contractarea unui nou credit pe 10 ani aduce cu sine riscuri semnificative. Dobânzile variabile pot crește, ceea ce ar duce la majorarea ratelor lunare și la presiune suplimentară pe bugetul local. De asemenea, flexibilitatea financiară a Primăriei va fi redusă, deoarece o parte consistentă din venituri va fi direcționată către rambursarea datoriei, în loc să fie folosită pentru noi investiții sau pentru întreținerea infrastructurii existente.
Cum sunt afectați contribuabilii
Bucureștenii vor resimți indirect efectele acestui împrumut, deoarece o parte din taxele și impozitele locale vor acoperi ratele către BCR și ING. Aceasta poate reduce fondurile disponibile pentru reparații de străzi, iluminat public, parcuri și alte servicii esențiale. Primăria va trebui să găsească un echilibru între obligațiile financiare și nevoile cetățenilor.
Pe de altă parte, dacă Primăria reușește să acceseze fonduri europene nerambursabile și să își crească veniturile proprii din taxe și impozite, presiunea datoriei ar putea fi gestionabilă. Experții în finanțe publice recomandă o strategie de consolidare fiscală care să includă reducerea cheltuielilor administrative, eficientizarea colectării veniturilor și prioritizarea proiectelor cu impact maxim asupra calitții vieții bucureștenilor. Fără o astfel de abordare, împrumutul de la BCR și ING rămâne doar o amânare a unei probleme mai adânci.
Surse: profit.ro
