România se înglobează tot mai mult într-un ciclu periculos al datoriilor scumpe, pe fondul instabilității politice care a marcat ultimii ani. Potrivit unei analize Bloomberg citate de cursdeguvernare.ro, investitorii internaționali au început să trateze obligațiunile românești ca pe un activ de tip junk, adică de rating speculativ, cu risc crescut de default. Costul asigurărilor contra riscului de neplată, măsurat prin indicele CDS, a ajuns recent la 144 de puncte de bază, o valoare care reflectă neliniștea pieței în privința capacității României de a-și onora datoriile pe termen mediu.
Cum se traduce lipsa unui guvern stabil
Fiecare zi de incertitudine politică se traduce într-o majorare a costului de finanțare pentru statul român. Dobânzile la obligațiunile emise de Trezorerie cresc, iar banii pe care îi împumutăm astăzi vor fi returnați cu rate tot mai piperate. Această situație creează un efect de bulgăre: cu când statul plătește mai mult pentru datoria publică, cu atât mai puțin bani rămân pentru investiții în infrastructură, sănătate sau educație. Fostul președinte Traian Băsescu a avertizat recent că o continuare a crizei politice ar putea duce la un scenariu în care România nu mai este finanțată deloc pe piețele externe.
Cifrele care arată dimensiunea problemei
Datoria publică a României a depășit pragul de 55 la sută din produsul intern brut, iar tendința este de creștere. Deficitul bugetar rămâne peste limita acceptată de legislația europeană, iar agențiile de rating amenință cu retrogradarea suverană. Un CDS de 144 de puncte de bază înseamnă că un investitor care deține obligațiuni românești de un milion de euro trebuie să plătească anual aproximativ 14.400 de euro pentru a se asigura împotriva unui eventual default. Cu cât acest cost este mai mare, cu atât România devine mai puțin atractivă pentru investitorii străini.
Avertismentul lui Traian Băsescu
În cadrul unei emisiuni televizate, Traian Băsescu a vorbit despre pericolul unei guvernări de extremă dreapta sau a unei blocaje politice prelungite. El a susținut că, dacă România ar ajunge să fie condusă de un guvern naționalist izolat, piețele financiare ar putea închide robinetul de finanțare. „Dacă am avea un astfel de guvern la București, de extremă dreaptă, un guvern naționalist, cum îi spunem, România n-ar fi finanțată. Punct. Și atunci ce s-ar întâmpla? Criză, faliment”, a declarat Băsescu. Deși retorica sa este vehementă, mesajul despre dependența României de piețele externe este unul realist și confirmat de analiștii financiari.
Comparație cu statele vecine
În timp ce România se zbate cu costuri de finanțare tot mai mari, statele din regiune cu mai multă stabilitate politică beneficiază de dobânzi mai mici. Polonia și Cehia, deși nu sunt ferite de presiuni inflaționiste, au reușit să-și mențină ratingul de țări investiționale. Bulgaria, deși mai săracă decât România, are uneori costuri de finanțare mai mici tocmai pentru că oferă predictibilitate bugetară. România riscă să rămână în urmă nu doar din punct de vedere economic, ci și al credibilității politice, ceea ce se traduce direct în bani mai puțini pentru dezvoltare.
Ce urmează și care sunt soluțiile
Pentru a stopa hemoragia financiară, România are nevoie urgentă de un guvern cu majoritate parlamentară și de un program de consolidare fiscală credibil. Fără aceste două elemente, costul datoriei va continua să crească, iar presiunea pe bugetul public va deveni insuportabilă. Economiștii recomandă reducerea cheltuielilor curente, creșterea veniturilor prin colectare mai bună și evitarea măsurilor populiste care agravează deficitul. În absența unor decizii clare, românii vor plăti indirect această instabilitate, prin inflație, prin deprecierea monedei și prin lipsa investițiilor publice.
Surse: Cursdeguvernare.ro, HotNews, Bloomberg.
