Scăderea producției interne și explozia importurilor
Producția de gaze naturale utilizabile a României a înregistrat o scădere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce importurile au crescut semnificativ, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Această evoluție subliniază o dependență energetică temporară crescută de sursele externe, într-un context regional marcat de incertitudini pe piața energetică.
Conform datelor INS, producția de gaze naturale utilizabile a României în primele trei luni din 2026 a fost de 1,889 milioane tone echivalent petrol, înregistrând o scădere de 1,5%, echivalentă cu 28.900 tone echivalent petrol, față de aceeași perioadă a anului anterior. De asemenea, în perioada ianuarie-februarie 2026, producția a înregistrat un recul de 1,2%, evidențiind o tendință de diminuare a extracției interne.
Creșterea masivă a importurilor de gaze naturale
În contrast cu scăderea producției interne din primul trimestru, importurile de gaze naturale au crescut masiv, depășind așteptările pieței. În primele trei luni din 2026, importurile au urcat cu 53,9%, echivalentul a 360.400 tone echivalent petrol, atingând nivelul de 1,029 milioane tone echivalent petrol, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Pentru primele două luni ale anului 2026, creșterea importurilor a fost de 46,5%, echivalentul a 214.600 tone echivalent petrol, ajungând la 675.900 tone. Această situație indică faptul că România importă în prezent peste 35% din consumul de gaze naturale, o creștere semnificativă față de anii precedenți când țara era mult mai aproape de autonomie energetică în acest sector.
Prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză
Comisia Națională de Strategie și Prognoză anticipează o schimbare a tendinței pe termen scurt, cu o revenire a producției interne în următorii ani. Conform estimărilor CNSP, producția de gaze naturale a României ar urma să crească cu un ritm mediu anual de 1,7% până în 2027.
Pentru întregul an 2026, este estimată o producție de 7,907 milioane tone echivalent petrol, reprezentând o creștere de 1,5% față de anul anterior. Pentru anul 2027, prognoza indică o producție de 8,176 milioane tone echivalent petrol, o creștere de 3,4% care ar reflecta intrarea în exploatare a unor noi capacități de producție.
Perspective pentru reducerea dependenței de importuri
În ceea ce privește importurile de gaze naturale, CNSP estimează o tendință de reducere în perioada următoare, cu un ritm mai pronunțat spre anul 2027. Pentru 2026, importurile sunt prognozate la 2,150 milioane tone echivalent petrol, reprezentând o scădere de 2,7%.
Pentru anul 2027, estimările indică importuri de 2,022 milioane tone echivalent petrol, o scădere de 6% față de 2026. Această diminuare a importurilor este așteptată în concordanță cu avansul producției interne și cu menținerea tranzitului către piețele externe, în special cele din Europa Centrală și de Est.
Măsuri de stabilizare a pieței energetice
La 1 aprilie 2026 a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 12/2026, care introduce noi măsuri pentru clienții casnici de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. Această ordonanță are ca scop stabilizarea pieței și protejarea consumatorilor vulnerabili în fața volatilității prețurilor.
Principala prevedere a ordonanței impune producătorilor de gaze naturale să livreze cantitățile necesare din producția internă către furnizori și producătorii de energie termică la un preț de 110 lei/MWh. Această măsură urmărește să asigure prețuri stabile pentru consumatorii casnici și să evite majorările bruște ale facturilor în perioada de consum intensiv.
Contextul energetic regional și european
Evoluția pieței gazelor naturale din România trebuie analizată în contextul mai larg al pieței energetice europene. După criza energetică din 2022-2023, Uniunea Europeană a implementat măsuri de diversificare a surselor de aprovizionare și de reducere a dependenței de gazele naturale rusești. România a jucat un rol important în acest efort, folosindu-și potențialul de producție din Marea Neagră și resursele onshore.
Cu toate acestea, fluctuațiile din producția internă și creșterea importurilor din primul trimestru al anului 2026 ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a-și menține rolul de hub energetic regional. Proiectele de exploatare a resurselor din Marea Neagră rămân critice pentru securitatea energetică pe termen mediu și lung.
Impact asupra consumatorilor și industriei
Creșterea importurilor de gaze naturale și scăderea producției interne au implicații directe pentru consumatorii români și pentru industriile energointensive. Dependența sporită de importuri expune economia la fluctuațiile prețurilor de pe piețele internaționale și la riscurile geopolitice asociate aprovizionării.
Pentru industrie, costurile cu energia reprezintă un factor determinant în competitivitate. Majorarea prețurilor la gaze naturale poate afecta profitabilitatea companiilor din sectorul chimic, alimentar, ceramică și alte industrii energointensive. De asemenea, presiunile asupra prețurilor se pot reflecta în inflație și în costul vieții pentru populație.
Surse:
Institutul Național de Statistică (INS) - Date statistice T1 2026
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) - Prognoze economice
Agerpres - Știri economice
Economica.net - Analize energetice
HotNews.ro - Secțiunea Economic
