Românii au schimbat radical obiceiurile de cumpărături în ultimii ani, iar efectele se văd clar în piețe și supermarketuri. Deși legumicultorii aduc marfă proaspătă și de bună calitate la tarabele din piețe, clienții preferă să facă cumpărăturile din supermarketuri, unde rafturile cu fructe și legume se golesc rapid. Paradoxul este că, la polul opus, tarabele din piețe rămân pline, iar producătorii ajung să arunce marfa care nu s-a vândut.
Fenomenul este explicat de mai mulți factori. Supermarketurile oferă confort, program prelungit, posibilitatea de a plăti cu cardul și o gamă variată de produse. Pieță, deși are prețuri de multe ori mai mici și produse mai proaspete, cere timp, negociere și, nu de puține ori, acceptarea unui disconfort termic sau al aglomerației. Românii urbani, presați de timp, aleg confortul.
De ce fug clienții din piețe
Legumicultorii povestesc că, acum câșiva ani, pieță era plină de cumpărători de la primele ore ale dimineții. Acum, mulți dintre ei stau ore întrege lângă tarabele pline și văd cum trec clienții pe lângă ei. „Efectiv pierdem timpul în pieță. Lumea a fugit în supermarketuri. Noi venim cu marfă proaspătă, direct din solar, dar ei preferă să cumpere din hypermarket”, spune un legumicultor din zona de sud.
Un alt factor este percepția legată de preț. Mulți cumpărători cred că pieță este mai scumpă, deși, în realitate, prețurile sunt comparabile sau chiar mai mici. Lipsa etichetelor clare, necesitatea de a negocia și variabilitatea calității de la un comerciant la altul îndepărtează clienții obișnuiți cu standardizarea supermarketurilor.
Cum funcționează supermarketurile
Supermarketurile au dezvoltat lanțuri logistice eficiente care le permit să aprovizioneze rafturile zilnic. Ele cumpără în volum mare, negociază prețuri preferențiale cu furnizorii și folosesc tehnici de merchandising pentru a atrage atenția asupra produselor. Fructele și legumele sunt aranjate estetic, ambalate individual și plasate strategic la capătul rafturilor, unde sunt cele mai vizibile.
În plus, supermarketurile investesc în publicitate și promoții. Ofertele de tip „unul plus unul gratuit” sau reducerile de sfârșit de săptămână atrag cumpărători care, chiar dacă nu au nevoie de anumite produse, le iau pentru că par o afacere bună. Acest model de consum, bazat pe impuls, funcționează mult mai bine într-un mediu controlat precum supermarketul decât în piață deschisă.
Pierderile producătorilor români
Legumicultorii români sunt cei mai afectați de această schimbare de comportament. Ei nu au capacitatea de a livra direct către supermarketuri, deoarece acestea preferă să lucreze cu furnizori mari, care pot asigura volume constante și certificate de calitate. Prin urmare, producătorii mici și mijlocii rămân dependenți de piață, unde cererea scade.
Pierderile financiare sunt semnificative. Un producător care aduce la piață câteva sute de kilograme de roșii sau castraveți poate ajunge să arunce jumătate din marfă. Marfa care nu se vinde se strică și devine deșeu. Pe lângă pierderea financiară, există și un impact moral: munca de luni de zile în solar se transformă în gunoi.
Soluții posibile
Experții în agricultură propun mai multe soluții. Una dintre ele este dezvoltarea organizațiilor de producători, care să poată negocia contracte directe cu supermarketurile. O altă soluție este digitalizarea piețelor, prin crearea de platforme online unde clienții pot comanda produse proaspete și le pot ridica de la tarabă sau li se pot livra acasă. De asemenea, autoritățile locale pot organiza târguri săptămânale în cartiere, aducând piața mai aproape de consumatori.
Supermarketurile, preferate de clienți
Tarabe pline, în piețe
Pierderi mari, pentru legumicultori
Confort vs. prospețime, dilema cumpărătorului
Platforme online, o soluție propusă
Surse: Profit.ro, Agro TV, Digi24, StirileProTV.
