Infecțiile care au cuprins mai multe spitale din Europa. Bacteriile sunt rezistente și la antibiotice

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 19-11-2026 13:30

Article thumbnail

Sursă foto: Magnific

Infecțiile provocate de bacterii rezistente la antibiotice exercită o presiune tot mai mare asupra spitalelor europene. Datele prezentate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor arată că infecțiile sanguine asociate bacteriei Klebsiella pneumoniae rezistente la tratament au crescut cu 72% între 2019 și 2025. Evoluția merge în direcția opusă obiectivului european de reducere a acestora până în 2030.

Avertismentul privește o tendință observată în supravegherea epidemiologică, nu anunțarea unui singur focar care ar fi cuprins simultan toate spitalele continentului. Unele tulpini au devenit rezistente la aproape toate antibioticele disponibile, inclusiv la medicamente noi, ceea ce limitează posibilitățile de tratament și complică îngrijirea pacienților afectați.

Klebsiella pneumoniae, principala îngrijorare a specialiștilor

Bacteria poate circula între pacienții internați și poate determina infecții grave. Christian Giske, responsabil în cadrul centrului european de activitatea privind rezistența antimicrobiană, a indicat Klebsiella pneumoniae drept principala problemă evidențiată de datele colectate în ultimul an. Îngrijorarea rezultă atât din răspândirea infecțiilor, cât și din dificultatea de a găsi tratamente eficiente pentru anumite tulpini.

Creșterea de 72% trebuie citită în raport cu perioada de referință, 2019–2025. Ea nu reprezintă proporția tuturor pacienților internați care au contractat bacteria și nici procentul tuturor infecțiilor spitalicești. Obiectivul Uniunii Europene este o reducere cu 5% a acestor infecții până în 2030, iar evoluția raportată arată distanța dintre rezultatul urmărit și situația actuală.

Rezistența la medicamente are consecințe la nivel european

Rezistența antimicrobiană înseamnă că microorganismele dezvoltă mecanisme care le permit să supraviețuiască medicamentelor destinate combaterii lor. În cazul bacteriilor, problema afectează eficacitatea antibioticelor. Nu organismul pacientului devine rezistent, ci bacteriile care provoacă infecția, distincție importantă pentru înțelegerea avertismentului transmis de autoritățile sanitare.

Estimările centrului european indică aproximativ 35.000 de decese anual asociate problemei în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia. Această cifră se referă la povara rezistenței antimicrobiene în ansamblu, nu exclusiv la Klebsiella pneumoniae. Numărul redus de medicamente noi disponibile face ca prevenirea transmiterii și supravegherea infecțiilor să rămână priorități pentru sistemele sanitare.

De ce controlul infecțiilor trebuie adaptat fiecărei bacterii

Klebsiella pneumoniae este mai dificil de controlat decât MRSA, bacteria rezistentă la antibiotice pentru care spitalele au dezvoltat deja măsuri de prevenire. Explicația prezentată de Christian Giske ține de caracterul intestinal al Klebsiella și de capacitatea acesteia de a avea rezervoare persistente în organism. Rezultatele obținute împotriva unui agent patogen nu pot fi transferate automat asupra altuia.

ECDC pune accent pe respectarea riguroasă a măsurilor instituționale de prevenire: igiena mâinilor, folosirea corespunzătoare a echipamentelor de protecție și dezinfectarea suprafețelor și a aparaturii medicale. Acestea sunt direcții de control al infecțiilor în unitățile sanitare, nu indicații de tratament individual. Raportarea unei bacterii rezistente nu permite, singură, stabilirea unui tratament pentru un anumit pacient.

Evoluții diferite pentru MRSA și Escherichia coli

Datele pentru aceeași perioadă arată și rezultate favorabile. Infecțiile sanguine provocate de MRSA au scăzut cu 19% între 2019 și 2025. Reducerea depășește ținta europeană de 15% stabilită pentru 2030 și sugerează că intervențiile de prevenire pot produce progrese măsurabile atunci când sunt aplicate și urmărite în timp.

În schimb, infecțiile provocate de Escherichia coli rezistentă la antibiotice au crescut cu 16,4%, în condițiile în care ținta este o reducere cu 10% până în 2030. Alăturarea acestor rezultate arată de ce situația nu poate fi descrisă printr-un singur indicator. Scăderea infecțiilor cu o bacterie poate coexista cu agravarea problemei în cazul altor microorganisme.

Consumul de antibiotice și monitorizarea genetică

Utilizarea antibioticelor în Uniunea Europeană s-a redus cu 5% între 2019 și 2025, sub obiectivul unei scăderi de 20% până în 2030. Datele indică un progres, dar nu unul suficient pentru atingerea țintei în ritmul actual. Reducerea administrării inutile este prezentată de autoritățile europene drept o componentă a combaterii rezistenței, alături de prevenirea infecțiilor și dezvoltarea unor tratamente noi.

Directoarea ECDC, Pamela Rendi-Wagner, a subliniat și rolul supravegherii genomice. Analizarea caracteristicilor genetice ale bacteriilor poate ajuta la identificarea legăturilor dintre cazuri și a circulației tulpinilor între pacienți și spitale. Informațiile obținute permit intervenții mai timpurii și arată unde sunt necesare noi antibiotice. Mesajul central al avertismentului european este necesitatea accelerării acestor măsuri, fără a confunda statisticile generale cu evaluarea riscului fiecărui pacient.

Sursa: Capital.

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri