Ultima producție Recorder – „Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid” – a fost un adevărat succes, fiind propagată masiv în mediul on-line. Subiectul, deja cunoscut de altfel, este unul extrem de sensibil, având în vedere că vorbim de bani publici, iar românii au dreptul să știe tot ceea ce se întâmplă cu banii lor.
Altfel, materialul Recorder pune la îndoială integritatea celorlalți jurnaliști din presa autohtonă. O primă reacție a venit din partea Newsweek România – publicație direct vizată de producția Recorder.
Conform jurnaliștilor Newsweek, brandul Recorder este deținut de o firmă obscură cu denumire bizară – Harfa Online Publishing SRL. Inițial, 49,5% din părțile sociale ale acestei firme, care administrează și afacerea, au fost deținute de Dragoș Vîlcu Management SRL. La rândul său, această firmă era deținută de producătorul de filme cu același nume și de tatăl lui, Gheorghe Vîlcu, fost ambasador al României, astăzi pensionar, informează sursa citată.
Numele lui Gheorghe Vîlcu este extrem de controversat. Vîlcu a fost ambasador al României în perioada în care Traian Băsescu era la conducerea țării. În 2010, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a emis pe numele lui Gheorghe Vîlcu o decizie de necolaborare cu Securitatea comunistă. Vîlcu activase în Ministerul Afacerilor Externe și în perioada comunistă.
Invitat în emisiunea „Bună, România!”, la B1 TV, Mihai Voinea, redactor-șef și co-fondator Recorder, a afirmat că nu are nicio problemă cu faptul că Vîlcu ar fi fiul unui ambasador de pe vremea lui Ceaușescu.
Răzvan Zamfir: Se spune că domnul Vîlcu este fiul unui fost ambasador de pe vremea lui Ceaușescu…
Mihai Voinea: Și care ar fi problema cu chestiunea asta?
„Proiectul Recorder s-a lansat în iulie 2017. Firma care deține Recorder a fost înființată în aprilie, că nu înființezi azi și mâine pornești. În aceste două luni în care a fost și Dragoș Vîlcu prezent în acționariatul firmei care a lansat Recorder, da, a existat și Dragoș Vîlcu în aceste două luni, dar înainte de lansarea site-ului”, a precizat Voinea.
Răzvan Zamfir: Când vă spunem ați avut un acționar controversat, potrivit jurnaliștilor, păi, nu, domne, a fost două luni, intrăm în detalii. Vă deranjează generalizarea, dar o practicați.
Mihai Voinea: Cu ce e controversat? Că nu-nțeleg.
R.Z.: Cu ce e controversat? Că, uite, este fiul unui ambasador (sic!) de pe vremea lui Ceaușescu.
M.V.: Așa, și? Să fii ambasador pe vremea lui Ceaușescu, care este controversa?
R.Z.: Poftim? Puteți să repetați întrebarea?
M.V.: Care este controversa?
R.Z.: Vă rog, puteți să repetați întrebarea complet?
M.V.: Care este controversa?
R.Z.: Legată de cine?
M.V.: De a fi ambasador.
R.Z.: Când? Pe vremea lui Ceaușescu?
M.V.: Deci, asta e!
R.Z.: Tocmai am auzit întrebarea asta formulată de dumneavoastră? Care e controversa cu a fi ambasador pe vremea lui Ceaușescu?
M.V.: Da, v-am întrebat asta, da!
R.Z.: Am înțeles, eu nu mai am întrebări.
Oare Recorder nu are nicio problemă nici dacă se dovedește că Dragoș Vîlcu este nepotul fostului șef al Direcției „A” Informații Externe (n.r. – fosta DIE), Vasile Vîlcu?
Sâmbătă, istoricul Marius a titrat <<Anchetă tip RECORDER despre RECORDER – despre ziariştii ”independenţi” şi prezumtivul lor bunic din KGB>>.
„Într-o declaraţie de avere din perioada respectivă, ambasadorul Vîlcu îşi trece numele complet: Gheorghe V. Vîlcu. Un Vasile Vîlcu a fost general în Securitatea Poporului şi primul director al Direcţiei de Informaţii Externe, personaj de vîrf în nomenclatorul comunist, care a participat la toate fazele de instaurare a ocupaţiei sovieto-comuniste a României. Cam cum visează să instaureze Putin la Kiev. Acest Vasile Vîlcu, după cum reiese dintr-o fişă de cadre, a avut un fiu căruia, ca mulţi alţi lideri comunişti din anii ‘50, i-a dat numele Gheorghe. Era un semn de devoţiune faţă de şef, Gheorghe Gheorghiu Dej, după moda de pînă în martie 1952, cînd mai toate fetele nomenclaturiştilor din partid erau ”Ana”, după numele tovarăşei Ana Pauker”, spune Oprea, pe Mediafax.ro.
„Sincer, nu i-am văzut certificatul de naştere ambasadorului Gheorghe Vîlcu, dar dacă lucrurile stau aşa, tatăl lui va fi fost general în Securitate, primul şef al Direcţiei de Informaţii Externe a acesteia, cît şi agent sovietic al NKVD, recrutat încă din timpul războiului. După uzanţe, Vîlcu a rămas ofiţer acoperit al KI (Comitetul pentru informaţii) şi al NKVD/MGB/KGB, pentru tot restul vieţii. De acolo, nu se pleacă, decît cu picioarele înainte”, a precizat Marius Oprea.
De altfel, CNSAS confirmă că prenumele tatălui lui Gheorghe Vîlcu este Vasile, chiar în decizia de necolaborare cu Securitatea emisă în 2010.
Rămâne de stabilit dacă vorbim de același Vasile Vîlcu, fost șef al Direcției „A” Informații Externe sau nu.
Cine a fost Vasile Vîlcu? Conform unui studiu publicat de Nicolae Ioniță, în Caietele CNSAS, anul VII, nr. 1 (13)/2014, Vîlcu a fost șef al Direcției „A” Informații Externe a Securității, în perioada 6 ianuarie 1953 – 30 noiembrie 1955. Anterior, el fusese locțiitor al şefului Direcţiei „A” Informaţii Externe, între septembrie 1952 – ianuarie 1953.
Trebuie să amintesc faptul că România a fost sub ocupație sovietică până în anul 1958. Ca atare, este de la sine înțeles că toți cei care ocupau funcții-cheie în acea perioadă erau oamenii rușilor.
Vasile Vîlcu a fost trecut în rezervă prin Decretul Prezidiului M.A.N. nr. 588/16.12.1955. Ulterior, el a fost adjunct al şefului Secţiei Bunuri de Consum a C.C. al P.M.R. (decembrie 1955 – octombrie 1956), prim-secretar al Comitetului Regional P.M.R. Constanţa (octombrie 1955 – iulie 1965), membru supleant, apoi membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (iulie 1965 – noiembrie 1979), membru, preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei Centrale de Revizie (noiembrie 1979 – decembrie 1989). A decedat la data de 11 februarie 1999.
Așadar, acum Recorder trebuie să răspundă la o singură întrebare: este Dragoș Vîlcu, fost finanțator al firmei care a lansat Recorder, nepotul fostului șef al Direcției „A” Informații Externe, Vasile Vîlcu? Dacă Recorder tace, înseamnă că avem o problemă.
Eugen DINU
