În martie 2023, premierul de atunci, Nicolae Ciucă, făcea un anunț care părea desprins din filmele de science-fiction: Guvernul României avea un nou consilier onorific, iar acesta nu era un om, ci un robot dotat cu inteligență artificială. ION, cum a fost botezat, era prezentat drept răspunsul autohton la revoluția ChatGPT, capabil să colecteze opinii publice, să analizeze date și să ofere recomandări politice. Lansarea a fost înconjurată de fast mediatic, iar Ciucă declara că România devine un pionier european în utilizarea inteligenței artificiale la nivel guvernamental. În doar trei ani, însă, visul s-a spulberat. Robotul ION nu mai este utilizat de către Guvern, a fost, practic, dat afară, iar actuala echipă condusă de Marcel Ciolacu nu a dat nicio atenție proiectului, lăsându-l să dispară în uitare.
Cum a ajuns ION la Palatul Victoria
Lansarea lui ION a fost prezentată ca o premieră națională. Proiectul a fost dezvoltat de o echipă de tineri români specializați în inteligență artificială, iar robotul a fost conceput să funcționeze ca o interfață interactivă care să colecteze problemele cetățenilor direct de la sursă. Ciucă a promis că ION va revoluționa comunicarea dintre guvernare și popor, oferind un canal direct prin care românii și-ar putea exprima nemulțumirile și propunerile. Inițial, robotul a fost expus la Palatul Victoria, iar vizitatorii puteau interacționa cu el. Proiectul a primit atenție internațională, unii jurnaliști străini numindu-l „primul ministru robot din lume”, deșine funcția era doar onorifică. La acea vreme, entuziasmul era palpabil, iar proiectul a fost catalogat drept o dovadă că România poate inova în domeniul tehnologiei.
De ce nu l-a folosit Ciolacu
Odată cu schimbarea guvernului, în 2024, când Marcel Ciolacu a devenit premier, ION a dispărus aproape instantaneu din peisajul public. Noul cabinet PSD nu a considerat proiectul o prioritate, iar resursele alocate au fost stopate. Robotul a fost mutat din biroul său de la Palatul Victoria și, ulterior, deloc folosit. Surse din Ministerul Digitalizării au declarat că proiectul a fost considerat de către noua conducere drept o „gimnicărie electorală” a lui Ciucă, fără o utilitate practică dovedită. Deșine unii funcționari au propus adaptarea lui ION pentru alte scopuri, cum ar fi asistența virtuală pentru contribuabili, aceste propuneri nu au fost aprobate. Marcel Ciolacu nu a menționat niciodată public numele robotului, iar proiectul a fost lăsat să moară din lipsă de interes politic.
Ce s-a ales de proiect
Conform unor surse din administrație, hardware-ul robotului ION este încă depozitat undeva în subsolul Palatului Victoria, acoperit de praf, fără a mai fi pornit de luni de zile. Software-ul, deșine a costat zeci de mii de euro dezvoltarea sa, nu a mai fost actualizat și este acum depășit tehnic, având în vedere viteza cu care evoluează modelele de inteligență artificială. Ministerul Digitalizării a anunțat, la un moment dat, că lucrează la o versiune 2.0, care ar funcționa ca un funcționar public virtual, dar nu au existat rezultate concrete. Criticii proiectului susțin că ION a fost, de la început, un exercițiu de imagine, fără o strategie clară de implementare și fără buget suficient pentru a deveni cu adevărat funcțional. Banii cheltuiți pentru lansare și mentenanța inițială au fost, în esență, irosiți.
Lecția unui eșec tehnologic
Cazul ION este un exemplu clasic despre cum un proiect tehnologic promițător poate eșua din cauza lipsei de viziune politică și a discontinuității administrative. În țări precum Estonia sau Estonia, roboții și asistenții virtuali sunt deja integrați în administrația publică, reducând birocrația și costurile. România, însă, a preferat să facă un spectacol mediatic, fără să pună bazele unui sistem durabil. Experții în digitalizare spun că, pentru ca un astfel de proiect să reușească, este nevoie de o strategie pe termen lung, de bugete consistente și, cel mai important, de voință politică care să depășească ciclul electoral. ION a fost victima schimbărilor de guvern și a faptului că, în România, proiectele inovatoare sunt adesea asociate cu persoana care le-a lansat, dispărând odată cu plecarea acesteia din funcție.
Surse: Libertatea.ro, Gorj TV, Money.ro, HotNews, Viața Liberă.
