România ocupă locul al treilea între cele 31 de democrații europene analizate în Indicele Populismului Autoritar 2026, realizat de Timbro și EPICENTER. Clasamentul măsoară voturile pentru partide încadrate de autori drept populiste, autoritare sau extremiste, nu exclusiv voturile pentru formațiuni extremiste.
Raportul publicat joi plasează România după Bulgaria și Cehia. În analiza scenei politice românești, cercetătorii acordă un rol important apariției AUR în 2019 și evoluțiilor electorale ulterioare, pe fondul unei tradiții mai vechi a votului pentru formațiuni naționaliste și populiste.
Ce înseamnă locul trei în clasament
La alegerile parlamentare din 2024, peste jumătate dintre voturi au mers către PSD, AUR, S.O.S. România și POT, formațiuni incluse în categoria partidelor contestatare de autorii indicelui. Încadrarea reflectă metodologia cercetării și nu înseamnă că toate aceste partide primesc aceeași evaluare.
Profesorul de economie Christian Năsulea a subliniat această diferență în comentariul său asupra raportului. PSD este clasificat ca populist, cu tendințe autoritare moderate, dar rămâne un partid proeuropean și nu este plasat în categoria extremelor în explicația oferită de economist.
În schimb, AUR, S.O.S. România și POT sunt incluse de studiu între partidele puternic autoritare. Cele trei formațiuni românești fac parte dintr-un grup de 18 partide europene care primesc această clasificare, dintre cele 76 analizate în detaliu.
Apariția AUR, reperul anului 2019
„Apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică”, notează autorii raportului. Cercetătorii descriu România ca având unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est, cu prezențe radicale și populiste în mai multe etape ale perioadei postcomuniste.
Studiul amintește formațiunile naționaliste PUNR și PRM din anii 1990–2000, apoi valul reprezentat după 2020 de AUR, S.O.S. România și POT. Între aceste perioade, mișcări antisistem precum PP-DD au înregistrat succese electorale de scurtă durată.
AUR a obținut 18% la parlamentarele din 2024, devenind al doilea partid ca mărime în Parlament. Raportul evidențiază susținerea formațiunii pentru apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor de apărare, în paralel cu poziția critică față de aprofundarea integrării europene.
Cum interpretează cercetătorii evoluțiile recente
În lectura autorilor, anul electoral 2024 și alegerile reluate în 2025 au adus în prim-plan candidați naționaliști și contestarea legitimității rezultatelor. Raportul leagă căderea guvernului minoritar proeuropean din 2026 de cooperarea tactică dintre PSD și AUR.
Christian Năsulea a explicat că evoluția trebuie privită și prin experiențele politice de după Revoluție. În opinia sa, existența unui electorat receptiv la asemenea partide are precedente, iar apariția unor formațiuni noi, inclusiv POT, nu ar trebui analizată separat de acest istoric.
Susținere record la nivel european
În cele 31 de democrații analizate, susținerea medie pentru partidele contestatare a ajuns la 32,6%, nivel prezentat de raport ca un record al perioadei postbelice. În 26 de țări, aceste formațiuni depășesc pragul de 20% din voturi.
Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia sunt țările unde partidele contestatare reunesc peste jumătate din voturi. Malta este excepția evidențiată de cercetători, fără vreun partid contestatar în parlament. Șapte dintre primele zece țări din clasament sunt democrații postcomuniste.
Susținerea pentru partidele contestatare de dreapta a atins 21,3% în 2025, după o creștere întinsă pe mai mult de trei decenii. În 20 dintre cele 31 de țări, dreapta radicală și-a mărit sprijinul la cele mai recente alegeri, potrivit studiului.
Autoritarismul și participarea la guvernare
În vara anului 2026, partidele contestatare participau la 11 dintre cele 31 de guverne naționale analizate. Cercetătorii consideră importantă nu numai creșterea electorală, ci și capacitatea acestor formațiuni de a-și păstra alegătorii în timp.
Principalul motiv de îngrijorare invocat privește funcționarea democrației. Categoria partidelor puternic autoritare include, potrivit raportului, formațiuni care au demonstrat la guvernare disponibilitatea de a slăbi independența justiției, pluralismul presei sau neutralitatea instituțiilor publice.
Cum sunt construite evaluările
Indicele include partidele care au obținut cel puțin 1% din voturile naționale la minimum un scrutin parlamentar. Valoarea anuală pentru fiecare țară se bazează pe cele mai recente alegeri parlamentare, nu pe un sondaj unic realizat simultan în toate statele.
Clasificările folosesc cercetări academice, analize de specialitate, documente de partid și relatări de presă. De aceea, poziția României trebuie citită împreună cu distincțiile metodologice dintre populism, autoritarism și extremism, precum și cu evaluările diferite acordate formațiunilor românești.
Surse: Antena 3 CNN
