România se află în continuare pe lista țărilor considerate „neprietenoase" de către Rusia, ocupând o poziție în top 10 al clasamentului elaborat de presa pro-Kremlin. Clasamentul, publicat în iunie 2026, evaluează nivelul de ostilitate al statelor față de Moscova, luând în considerare diverse criterii politice și militare.
Clasamentul „țărilor neprietenoase"
Publicația rusă Vzglyad, cunoscută pentru linia editorială pro-Kremlin, a prezentat ediția din iunie 2026 a „Clasamentului guvernelor neprietenoase". Acest raport evaluează statele în funcție de presupusul lor nivel de ostilitate față de Rusia, atribuind punctaje pentru diverse acțiuni considerate ostile.
Primele locuri în clasament sunt ocupate de:
Germania – pentru sprijinul acordat Ucrainei și exercițiile NATO
Letonia – pentru politica dură față de Rusia și înlăturarea monumentelor sovietice
Marea Britanie – pentru sancțiunile economice și sprijinul militar pentru Kiev
Franța – pentru poziția pro-ucraineană și implicarea în NATO
Estonia – pentru politica antirusească și restricțiile impuse cetățenilor ruși
România ocupă locul 8 în clasament, alături de Canada și Olanda, toate trei fiind cotate cu 60 de puncte în evaluarea publicației ruse.
Criteriile de evaluare
Clasamentul realizat de presa pro-Kremlin ia în considerare mai multe aspecte ale relațiilor bilaterale cu Rusia. Principalele criterii includ:
Sprijinul acordat Ucrainei – asistență militară, financiară și umanitară
Participarea la exerciții NATO – în special cele desfășurate în apropierea granițelor Rusiei
Sancțiunile împotriva Rusiei – adoptarea și implementarea măsurilor restrictive
Expulzarea diplomaților ruși – măsuri diplomatice considerate ostile
Retorica politică – declarații ale oficialilor guvernamentali
România este inclusă în acest clasament datorită poziției pro-ucrainene, a găzduirii elemente ale scutului antirachetă NATO la Deveselu și a participării active la exercițiile militare ale Alianței în regiunea Mării Negre.
Consecințele clasificării
În 2018, președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care acordă guvernului de la Moscova puterea de a introduce contramăsuri împotriva țărilor considerate că au desfășurat acțiuni „neprietenoase". Aceste contramăsuri pot include restricții la import și export, interdicții de angajare a cetățenilor din țările respective și limitarea cooperării diplomatice.
De-a lungul timpului, Rusia a aplicat diverse sancțiuni împotriva României, inclusiv interdicții de import pentru anumite produse agricole și restricții pentru companiile românești care doresc să opereze pe piața rusă.
Relațiile diplomatice dintre România și Rusia rămân tensionate, cu un schimb limitat de ambasadori și o cooperare economică redusă la minimum. Aproximativ 5.300 de români locuiesc în Rusia, în principal în Extremul Orient rus, în timp ce comunitatea rusă din România este mult mai numeroasă.
Reacția României
Autoritățile române nu au comentat oficial clasamentul publicat de presa rusă. Poziția României față de conflictul din Ucraina rămâne fermă: sprijinirea integrității teritoriale a Ucrainei, condamnarea agresiunii ruse și participarea activă la sancțiunile internaționale împotriva Moscovei.
România consideră că apartenența la NATO și Uniunea Europeană reprezintă garanții de securitate esențiale, iar relațiile cu Rusia sunt abordate în conformitate cu pozițiile comune ale Alianței și ale UE.
