O poziție nedorită în clasamentul european
România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană la inflație, conform datelor publicate de Eurostat pentru luna august 2026. Rata anuală a inflației în țara noastră a fost de 8,2%, depășind cu mult media europeană și plasându-ne într-o companie selectă, dar nedorită. Deși inflația a scăzut față de vârful din 2025, ritmul de descreștere este mult mai lent decât se așteptau analiștii. În timp ce în alte state membre prețurile au revenit deja aproape de ținta de 2%, în România presiunile inflaționiste rămân puternice, alimentate în special de costurile la energie și alimente.
Cum arată clasamentul UE
Datele Eurostat arată că 15 state membre au înregistrat scăderi ale inflației în perioada recentă, inclusiv România, dar țara noastră a plecat de la un nivel mult mai ridicat. Belgia și Olanda au rate ale inflației sub 2%, iar Germania și Franța se apropie de ținta Băncii Centrale Europene. În schimb, statele din estul Europei, precum Ungaria și Polonia, au rate de 4-5%, semnificativ mai mici decât România. Această diferență se explică prin faptul că economiile vestice au reușit să transmită mai repede scăderile costurilor energetice internaționale către consumatori, în timp ce în România există întârzieri și distorsiuni structurale.
Categoriile care trag inflația în sus
Principalii contributori la inflația de 8,2% sunt energia, alimentele și serviciile. Prețurile la energie electrică și gaze naturale au crescut cu peste 37%, conform raportului BNR, iar impactul se resimte în întregul lanț de producție. Alimentele au înregistrat o inflație de aproximativ 10%, cu prețuri mai mari la pâine, carne, lapte și legume. Serviciile, în special cele medicale și de transport, s-au scumpit și ele, deși într-un ritm mai moderat. O categorie care începe să devină problematică este cea a chiriilor, care a crescut cu peste 12% în marile orașe, pe fondul cererii mari și al ofertei limitate.
Efectele asupra puterii de cumpărare
O inflație de 8,2% înseamnă că, într-un an, puterea de cumpărare a salariilor scade cu această proporție, în lipsa unor creșteri salariale corespunzătoare. Deși salariul minim brut a crescut la 4.325 lei din iulie 2026, multe dintre creșterile salariale din economie nu au știut să ține pasul cu prețurile. Pensionarii sunt și mai vulnerabili, majoritatea pensiilor fiind plafonate prin înghețarea punctului de pensie. Economiile depuse la bancă pierd și ele din valoare, deoarece dobânzile la depozite sunt sub nivelul inflației. Acest fenomen, cunoscut ca „erodarea banilor”, încurajează oamenii să cheltuiască sau să investească, în loc să economisească.
Ce poate face România
Pentru a ieși din fruntea clasamentului inflaționist, România are nevoie de o combinație de măsuri. Pe termen scurt, compensarea prețurilor la energie pentru consumatorii vulnerabili rămâne necesară. Pe termen mediu, investițiile în capacități de producție internă, în special în energie regenerabilă, pot reduce dependența de importuri. Pe termen lung, reformele structurale în administrație și justiție pot atrage investiții care să crească oferta și să tempereze prețurile. BNR a avertizat că inflația va rămâne ridicată și în 2027, așa că românii trebuie să se pregătească în continuare pentru vremuri dificile din punct de vedere financiar.
Eurostat a publicat datele în contextul în care Banca Centrală Europeană a redus dobânda de referință la 3%, o măsură menită să stimuleze economia zonei euro. În România, însă, BNR nu poate reduce dobânda cheie, deoarece inflația este mult peste nivelul din vestul Europei. Această diferență de politică monetară face ca leul să fie sub presiune, iar importurile să devină mai scumpe. România importă aproximativ 70% din energia electrică și gazele naturale, ceea ce înseamnă că orice fluctuație a cursului valutar se traduce direct în prețuri mai mari la utilități. Această dependență structurală este unul dintre motivele pentru care România rămâne campioana inflației în UE.
Surse: Eurostat, RadioTarguJiu.ro, Capital.ro, Digi24.ro
