Un proiect amânat de ani de zile
Centrala electrică pe gaze în ciclu combinat de la Iernut, unul dintre cele mai așteptate proiecte energetice din România, se apropie în sfârșit de finalizare. Construită de Romgaz, cea mai mare companie de gaze naturale din țară, centrala va avea o capacitate instalată de 430 de megawați și reprezintă o investiție majoră pentru diversificarea surselor de producție a energiei electrice. Proiectul a fost însă marcat de numeroase întârzieri, termenele de finalizare fiind amânate succesiv de-a lungul a mai multor ani. Inițial, centrala trebuia pusă în funcțiune în 2020, dar problemele cu constructorii, licitațiile contestate și dificultățile tehnice au dus la o întârziere cumulată de aproape șase ani.
Stadiul actual al lucrărilor
Potrivit ultimelor informații furnizate de Romgaz, centrala se află la aproximativ 97 la sută grad de execuție, iar compania a stabilit un nou termen de finalizare pentru 31 decembrie 2026. Austriecii de la TÜV, un reputat organism de certificare, au fost contractați pentru a superviza finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune. Această decizie vine în contextul în care autoritățile românești au exercitat presiuni constante asupra companiei pentru a respecta termenele, mai ales că sistemul energetic național are nevoie urgentă de capacități noi de producție. Proiectul a beneficiat și de finanțare din Planul Național de Investiții, cu o componentă de 50 de milioane de euro care risca să fie pierdută în cazul unor noi amânări.
Impactul asupra sistemului energetic
Odată pusă în funcțiune, centrala de la Iernut va aduce o contribuție importantă la echilibrarea sistemului energetic național. Cei 430 de megawați reprezintă o capacitate semnificativă, suficientă pentru a acoperi consumul a sute de mii de gospodării. Centrala va funcționa pe bază de gaze naturale, o sursă mai curată decât cărbunele, și va putea asigura energie în perioadele de vârf de consum sau atunci când producția din surse regenerabile este insuficientă. De asemenea, proiectul va reduce dependența de importurile de energie electrică și va consolida securitatea energetică a țării, un obiectiv strategic în contextul crizelor energetice europene.
Problemele care au întârziat proiectul
Drumul spre finalizare a fost presărat cu obstacole. Primul constructor a abandonat șantierul, generând dispute legale și pierderi financiare. Ulterior, licitațiile pentru noi contracte au fost întârziate de contestații la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Pandemia de COVID-19 a întrerupt temporar aprovizionarea cu echipamente, iar inflația a majorat costurile cu materialele și forța de muncă. Deși Romgaz a reinjectat fonduri suplimentare, proiectul a rămas mult în urma programului inițial. Criticii au acuzat compania de management defectuos, în timp ce oficialii au invocat contextul internațional dificil.
Alte proiecte energetice în derulare
Centrala de la Iernut nu este singurul proiect energetic major aflat în desfășurare. La Mintia, o altă termocentrală importantă, lucrările de retehnologizare au intrat parțial în funcțiune în 2026. Proiectele noi de la Ișalnița și Turceni însă rămân blocate din lipsă de ofertanți, cu termene estimate împinse până în 2029. Această situație reflectă dificultățile structurale ale sectorului energetic românesc: proiecte vechi care se finalizează cu greu, proiecte noi care nu demarează, și o nevoie tot mai mare de investiții în capacități de producție curată și eficientă. Experții estimează că, fără o accelerare a investițiilor, România ar putea să se confrunte cu deficite de energie electrică în următorii ani.
Perspective pentru viitor
Dacă termenul de finalizare de la sfârșitul anului 2026 va fi respectat, centrala de la Iernut va reprezenta un succes important pentru Romgaz și pentru strategia energetică națională. Compania a promis că primii megawați vor fi injectați în rețea imediat după finalizarea testelor tehnice. Pentru industria energetică românească, proiectul este un semnal că, deși întârziat, sectorul public poate să ducă la bun sfârșit investiții majore. Rămâne însă de văzut dacă lecțiile învățate de la Iernut vor fi aplicate la viitoarele proiecte, astfel încât acestea să nu se confrunte cu aceleași probleme de management și întârzieri.
Surse: Digi24.ro, E-nergia.ro, CurierulNațional.ro, NewsEnergy.ro, Economedia.ro
