Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o reacție dură după ce un grup de deputați români au depus în Parlament un proiect privind unirea României cu Republica Moldova. Inițiativa aparține partidului S.O.S. România, formațiunea condusă de Diana Șoșoacă, și a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Maia Sandu a criticat abordarea, afirmând că „așa nu se face unirea”.
Reacția președintei Maia Sandu
În declarații publice, Maia Sandu a exprimat dezamăgirea față de modul în care a fost abordată problema unirii în Parlamentul de la București. Președinta moldoveană a subliniat că unirea celor două state nu poate fi impusă din exterior și că o astfel de decizie trebuie să aparțină exclusiv cetțțenilor Republicii Moldova.
„Așa nu se face unirea. Unirea trebuie să fie dorința cetțțenilor Moldovei, exprimată democratic, nu un proiect depus în Parlamentul României fără consultarea poporului moldovean”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a mai adăugat că, deși susține apropierea dintre România și Republica Moldova și consideră că unirea ar permite aderarea mai rapidă la Uniunea Europeană, modul în care a fost prezentat proiectul este contraproductiv și riscă să divizeze societatea moldoveană.
Proiectul de unire adoptat tacit
Proiectul de lege privind unirea României cu Republica Moldova a fost inițiat de deputații partidului S.O.S. România și a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, după ce termenul pentru dezbatere a expirat fără ca proiectul să fie dezbătut și respins în comisii.
Proiectul prevede posibilitatea unirii celor două state pe baza unui referendum simultan în ambele țări. Criticii au subliniat că inițiativa este lipsită de substanță juridică reală și că are mai mult un caracter simbolic sau de imagine.
„Acest proiect nu are nicio șansă să devină lege în forma actuală. Este o inițiativă populistă, menită să atragă atenția mediatică, nu să rezolve problema unirii”, au comentat analiștii politici.
Poziții diferite în privința unirii
Sondajele de opinie arată că majoritatea românilor susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Moldova opiniile sunt împărțite. Aproximativ 30-40% dintre moldoveni ar vota pentru unire, dar există și o parte semnificativă a populației care preferă menținerea independenței.
Maia Sandu a declarat în repetate rânduri că prioritatea sa este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, și nu unirea cu România. Cu toate acestea, nu a exclus posibilitatea unirii într-un viitor mai îndepărtat, dacă cetțțenii moldoveni și-o vor dori.
„Eu cred că unirea cu România ar permite aderarea mai rapidă a Moldovei la UE, dar aceasta trebuie să fie decizia cetțțenilor noștri, luată într-un mod democratic și transparent”, a afirmat Sandu în trecut.
Contextul geopolitic și reacții internaționale
Discuțiile despre unirea României cu Moldova vin într-un context geopolitic complicat, cu războiul din Ucraina și cu tensiunile dintre Rusia și Occident. Uniunea Europeană și SUA urmăresc cu atenție evoluțiile din regiune, fiindcă orice schimbare de granițe ar putea avea repercusiuni majore.
Rusia se opune ferm unirii Republicii Moldova cu România și a avertizat de mai multe ori împotriva unor astfel de inițiative. Moscova consideră Moldova parte a sferei sale de influență și susține regimul separatist din Transnistria.
Uniunea Europeană a evitat să se poziționeze explicit în privința unirii, dar a subliniat că susține suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Bruxelles-ul preferă să se concentreze pe procesul de integrare europeană a Moldovei.
Viitorul proiectului de unire
Analiștii politici sunt sceptici că proiectul de unire adoptat tacit de Camera Deputaților va ajunge să fie votat în Senat și promulgat ca lege. Majoritatea partidelor parlamentare din România, deși declarativ pro-unire, nu susțin inițiative concrete în acest sens, considerând cȓ momentul nu este oportun.
Maia Sandu și-a reiterat angajamentul de a continua procesul de apropiere între cele două state prin cooperare economică, culturală și socială, fără a forța unirea politică. Ea a chemat la calm și la evitarea retoricii care ar putea diviza societatea moldoveană.
„Vom continua să construim punți între România și Moldova, dar unirea trebuie să vină natural, când și dacă poporul moldovean va dori acest lucru”, a concluzionat președinta Republicii Moldova.
Surse: Mediafax, Adevărul, Pro TV Moldova, Aktual24, Wikipedia
