Programul guvernamental „Investiții în fermele de mici dimensiuni” a epuizat bugetul alocat într-un timp record. Fermierii români au depus cereri de finanțare pentru o sumă dublă față de plafonul disponibil, adică peste treizeci și cinci de milioane de euro, în condițiile în care statul avea la dispoziție doar aproximativ cincisprezece milioane. Situația a generat frustrare în rândul agricultorilor, mulți dintre ei aflând că sunt pe lista de așteptare deși depunseseră documentele încă din primele zile.
Programul, lansat cu mare tam-tam de Ministerul Agriculturii, avea ca scop modernizarea fermelor mici și mijlocii, achiziția de utilaje și dezvoltarea de noi capacități de producție. Fermierii au fost încurajați să-și depună proiectele, fiind convinși că fondurile sunt suficiente. Realitatea a demonstrat însă că numărul solicitanților a depășit cu mult așteptările autorităților, iar acum mulți riscă să rămână fără finanțare.
Cât au cerut fermierii și cât e în buget
Conform datelor publicate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, valoarea totală a proiectelor depășește treizeci și cinci de milioane de euro. Bugetul alocat sesiunii era de doar cincisprezece milioane, rezultând un raport de peste doi la unu între cerere și ofertă. Această diferență masivă arată că nevoia de investiții în agricultura de mici dimensiuni este uriașă, dar statul nu a fost pregătit să răspundă.
Fiecare fermier putea solicita maximum două sute de mii de euro pentru proiecte de modernizare. Suma pare generoasă, dar pentru o fermă care are nevoie de tractor, sistem de irigații și spații de depozitare, banii se termină repede. Mulți fermieri au făcut planuri de afaceri detaliate, au achitat taxe de înscriere și au investit timp în documentație, doar pentru a afla acum că șansele de finanțare sunt minime.
Cum s-a ajuns la suprasubscriere
Suprasubscrierea nu este o premieră pentru programele agricole românești. De fiecare dată când se deschide o sesiune de finanțare, numărul solicitanților depășește resursele. Problema principală este că bugetele sunt calculate fără o evaluare realistă a nevoilor din teren. Ministerul Agriculturii se bazează pe alocări generale, nu pe studii de piață, iar diferența se simte imediat.
Un alt factor este publicitatea intensă care însoțește lansarea programelor. Fermierii sunt încurajați să aplice, fără să li se spună clar că fondurile sunt limitate. Mulți cred că, dacă depun proiectul corect și în termen, vor primi banii. Criteriile de selecție, bazate pe punctaj, înseamnă că doar cei cu proiecte perfecte au șanse reale. Restul rămân cu documentele în mână.
Efectele asupra fermierilor
Pentru fermierii mici, aflați că sunt pe lista de așteptare este o lovitură grea. Mulți au amânat alte investiții, sperând că vor primi fondurile europene. Unii au apelat la împrumuturi bancare pentru a acoperi cheltuielile până la primirea subvenției. Acum, cu bugetul epuizat, se tem că vor rămâne și fără bani, și cu datorii. Situația afectează încrederea în programele guvernamentale.
Asociațiile de fermieri cer Ministerului Agriculturii să suplimenteze bugetul sau să organizeze o nouă sesiune de finanțare în viitorul apropiat. Ei argumentează că abandonarea acestor proiecte ar însemna o pierdere pentru economia rurală. De asemenea, solicită transparență totală în privința modului în care sunt selectați beneficiarii, pentru a evita suspiciunile de clientelism politic.
Ce urmează
Ministerul Agriculturii a anunțat că va analiza posibilitatea realocării unor fonduri din alte programe, dar nu a oferit garanții. Fermierii sunt sfătuiți să-și păstreze proiectele pregătite, în cazul în care se va deschide o nouă sesiune. Experiența însă arată că așteptarea poate dura ani, iar multe afaceri nu au timp să aștepte. Pentru agricultura românească, subfinanțarea rămâne o problemă cronică.
Perspective și concluzii
Este evident că situația descrisă va continua să evolueze în perioada următoare. Autoritățile și actorii implicați trebuie să găsească soluții rapide pentru a evita escaladarea problemelor. Românii așteaptă claritate și măsuri concrete care să le protejeze interesele. Transparența și comunicarea eficientă rămân esențiale în acest proces.
35 mil. euro, cereri depuse
15 mil. euro, buget alocat
200.000 euro, maxim per fermier
Suprasubscriere, raport 2 la 1
Lista de așteptare, mii de fermieri
Surse: Economica.net, Agerpres, Digi24, ZF.
