O majorare cu impact multiplu
Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul minim brut în România a fost majorat la 4.325 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de aproximativ 2.699 de lei. Această creștere, deși aparent modestă, are efecte în lanț asupra mai multor domenii, inclusiv asupra plafonului de venituri pentru acordarea rechizitelor școlare gratuite. Conform noilor reguli, familiile în care venitul net pe membru nu depășește 2.162,50 de lei pot beneficia de pachete gratuite cu rechizite pentru copiii care merg la școală. Majorarea salariului minim duce astfel la excluderea unor familii care anterior se încadrau în plafon.
Cine mai primește rechizite gratuite
Condiția de acordare a rechizitelor gratuite este ca venitul mediu net lunar pe membru de familie să nu depășească jumătate din valoarea salariului minim brut. Odată cu creșterea acestuia la 4.325 de lei, plafonul a urcat la 2.162,50 lei net pe persoană. Familiile cu un singur salariu minim, care anterior se încadrau în plafon, acum pot depăși limita dacă au și alte surse de venit. Pe de altă parte, familiile cu mai mulți copii sau cu venituri foarte mici continuă să beneficieze de program. Ministerul Educației susține că plafonul este corect calculat și că ajută pe cei mai vulnerabili.
Critici și dezbateri
Majorarea salariului minim a stârnit critici din partea unor părinți și organizații neguvernamentale, care consideră că plafonul este prea restrictiv. Ei argumentează că familiile cu venituri mici, dar peste plafon, se confruntă cu dificultăți reale în a-și pregăti copiii pentru școală. Costul rechizitelor pentru un elev poate ajunge la câteva sute de lei, o sumă semnificativă pentru bugetul unei familii cu venituri mici. Sindicatele din educație au cerut o reevaluare a criteriilor și o extindere a programului, astfel încât să fie acoperiți mai mulți copii.
Contextul economic
Majorarea salariului minim la 4.325 de lei a fost decisă de guvern pentru a compensa inflația ridicată și pentru a menține puterea de cumpărare a angajaților. Deși salariul net a crescut, prețurile la alimente, utilități și servicii au crescut și ele, anulând parțial efectele măsurii. În acest context, excluderea unor familii de la programul de rechizite gratuite este percepută ca o nedreptate de către cei afectați. Economiștii susțin că o soluție ar fi indexarea plafonului la inflație sau introducerea unui sistem gradual de sprijin, în funcție de venit.
Perspective pentru viitor
Ministerul Educației a anunțat că va monitoriza efectele noilor plafoane și că este deschis la propuneri de îmbunătățire. Până atunci, părinții sunt îndemnați să depună cererile în termenul stabilit și să solicite informații de la direcțiile de asistență socială. Programul de rechizite gratuite rămâne unul dintre cele mai importante programe sociale din educație, beneficiind anual sute de mii de elevi. Modul în care va fi adaptat la noile realități economice va fi un test al capacității autorităților de a proteja copiii vulnerabili.
Comparația cu alte state europene
Salariul minim brut de 4.325 de lei plasează România în continuare printre statele cu cele mai mici venituri minime din Uniunea Europeană. În comparație, țări precum Luxemburg, Germania și Franța au salarii minime de cșiva ori mai mari, exprimate în euro. Chiar și statele din Europa de Est, precum Cehia și Polonia, au depășit România în acest clasament. Această diferență explică în parte fenomenul migrației economice, prin care milioane de români au plecat să muncească în străinătate. Creșterea salariului minim este un pas în direcția corectă, dar drumul către convergența reală cu Vestul european este încă lung.
Efectele asupra angajatorilor
Pentru angajatori, majorarea salariului minim la 4.325 de lei brute înseamnă costuri suplimentare cu forța de muncă. Micile afaceri, în special cele din retail și servicii, se simt presate de această creștere și unele au anunțat majorări de prețuri. Pe de altă parte, un salariu mai mare poate duce la o productivitate îmbunătățită și la o reducere a fluctuației de personal. Angajatorii mari au absorbit mai ușor majorarea, în timp ce IMM-urile au cerut compensații sub formă de facilități fiscale. Balanța între protecția angajaților și sustenabilitatea afacerilor rămâne una delicată.
Surse: digi24.ro, hotnews.ro, mediafax.r
