Schema prin care datoriile unor companii din energie și industrie ar putea fi stinse. Ce prevede proiectul depus la Senat

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 19-11-2026 17:00

Article thumbnail

Sursă foto: Facebook

Un proiect legislativ depus la Senat propune clarificarea mecanismului prin care anumite datorii din energie și industrie ar putea fi stinse prin transferul unor active către stat. Nu este vorba despre o iertare gratuită a obligațiilor: companiile ar ceda bunuri, iar stingerea creanțelor s-ar face proporțional cu valoarea acestora. Printre beneficiarii potențiali se află atât o companie de stat, cât și societăți private.

Inițiativa privește inclusiv creanțele rezultate din finanțări acordate în numele și în contul statului prin Exim Banca Românească, fosta EximBank. Mecanismul descris este încă la stadiul de proiect, iar aplicarea prevederilor propuse depinde de adoptare și intrarea în vigoare. Existența unor datorii garantate nu înseamnă că acestea au fost deja anulate sau că toate activele debitorilor vor fi preluate.

Ce ar primi statul în schimbul datoriilor

În centrul operațiunii se află două elemente diferite: creanța, adică dreptul de a recupera o sumă datorată, și activul, bunul pe care compania îl transferă. Darea în plată ar înlocui recuperarea în bani, în limita valorii bunurilor preluate. Pentru partea de creanță care rămâne nestinsă, creditorul și-ar păstra drepturile de recuperare prevăzute de lege.

Proiectul prevede că sarcinile constituite în favoarea statului ar înceta de drept, proporțional cu valoarea bunurilor trecute în proprietatea publică, la semnarea procesului-verbal de predare-preluare. Radierea din cartea funciară și din Registrul Național de Publicitate Mobiliară s-ar realiza în baza acestui document. Obligația obținerii acordului scris al celorlalți creditori ar rămâne însă valabilă, ceea ce exclude ideea unui transfer fără consecințe pentru ceilalți finanțatori.

Companiile care ar putea folosi mecanismul

Electrocentrale Craiova, companie energetică de stat aflată în insolvență, este unul dintre beneficiarii potențiali. Exim Banca Românească deține asupra acesteia, în numele și în contul statului, o creanță garantată de peste 257 de milioane de lei. Suma reprezintă o obligație financiară de recuperat, nu valoarea confirmată a activelor care ar urma să fie transferate.

În aceeași discuție intră Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați, aflate în concordat preventiv. Datoriile garantate însumate, provenite din finanțări acordate de bancă în numele statului, sunt de aproximativ 1,4 miliarde de lei. Eventuala stingere ar depinde de valoarea bunurilor date în plată. Activele preluate ar putea fi ulterior concesionate de stat.

Un alt caz este GSP Offshore, societate controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu și aflată în insolvență din iulie 2025. Banca deține asupra acesteia o creanță garantată în numele și în contul statului de aproape 1,4 miliarde de lei. Faptul că finanțările implică statul nu transformă automat societatea debitoare într-o companie de stat și nici nu confirmă aprobarea unei operațiuni individuale.

O propunere parlamentară construită pe reguli mai vechi

Inițiativa a fost depusă la Senat la finalul lunii septembrie de reprezentanți ai PSD, între care Marian Neacșu. Autorii susțin că urmăresc clarificarea aplicării unei ordonanțe de urgență din 2019, nu crearea unor drepturi noi. Prin urmare, propunerea parlamentară trebuie separată de o hotărâre deja adoptată de Guvern sau de o lege intrată în vigoare.

Cadrul din 2019 a permis stingerea unor datorii bugetare ale producătorilor de energie considerați vitali pentru siguranța sistemului energetic național, prin darea în plată a activelor către Ministerul Energiei. În 2020, reglementarea a fost completată pentru a acoperi și active funcționale industriale, în contextul soluțiilor privind fosta platformă a Combinatului de Oțeluri Speciale Târgoviște.

Rezervele privind băncile și ceilalți creditori

Consiliul Economic și Social a emis un aviz favorabil cu observații. Instituția atrage atenția că textul nu stabilește suficient de clar rolul și acordul entității mandatate să recupereze creanța statului. Problema apare mai ales atunci când aceeași bancă are de recuperat atât bani proprii, cât și sume pentru stat, iar garanțiile privesc aceleași bunuri.

Transferul activelor le-ar scoate din patrimoniul debitorului, deși ele pot reprezenta sursa principală de recuperare pentru alți creditori. Consiliul solicită reguli privind exprimarea acordului înaintea operațiunii, consecințele unui refuz și posibilitatea formulării de obiecții asupra evaluării. Acordul pentru stingerea creanței statului nu ar trebui confundat cu acceptarea afectării creanței proprii a unei bănci sau cu renunțarea la garanțiile acesteia.

Un proiect distinct pentru activele strategice

Separat, Marian Neacșu a inițiat un alt proiect privind intervenția patrimonială a statului în domenii strategice. Acesta propune dobândirea unor active în condiții de piață, inclusiv prin compensarea creanțelor. Dacă valoarea activului ar depăși datoria, diferența ar fi achitată de stat în calitate de cumpărător, ca parte a prețului, nu ca o pierdere acceptată pur și simplu de creditor.

În această a doua inițiativă, regula ar fi preluarea în proprietatea privată a statului, iar trecerea în proprietatea publică ar constitui o excepție justificată de uzul sau interesul public. Operarea ar reveni unei societăți deținute integral ori controlate de stat. Cele două proiecte nu trebuie confundate: ele descriu soluții juridice diferite pentru recuperarea creanțelor și păstrarea unor capacități economice, fără a demonstra că tranzacțiile au fost deja realizate.

Surse: Profit.ro

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri