Contribuția la Pilonul II de pensii ar putea ajunge la 6% până în 2031, față de nivelul de 4,75% prezentat în informațiile actuale despre sistem. Calendarul discutat presupune majorări în perioada 2028–2031, nu o creștere imediată a banilor din conturile participanților. Este vorba despre o direcție susținută de reprezentanții industriei și inclusă într-un plan bugetar multianual, nu despre o majorare deja aplicată.
Ce calendar este discutat pentru contribuții
Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, a vorbit despre această perspectivă joi, 19 noiembrie, la un eveniment de specialitate. Potrivit explicațiilor sale, majorarea ar trebui făcută gradual, prin pași de 0,25–0,50 puncte procentuale pe an. Intervalul indicat pentru aceste schimbări începe în 2028 și se încheie în 2031.
Reprezentantul asociației a amintit că ținta de 6% ar fi trebuit atinsă încă din 2016, potrivit calendarului inițial al sistemului. Creșterea figurează și în Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025–2031, agreat cu Comisia Europeană. Includerea într-un asemenea document oferă o perspectivă de politică publică, dar nu trebuie confundată cu aplicarea efectivă a unei cote noi în contribuțiile lunare.
Ce înseamnă schimbarea pentru participanți
Pilonul II este componenta de pensii administrate privat la care contribuția este obligatorie pentru persoanele eligibile. Discuția privește proporția contribuției direcționate către acest sistem. Nu este anunțată o creștere automată cu același procent a întregului sold acumulat și nici o sumă identică suplimentară pentru fiecare participant. Banii strânși în timp depind de contribuțiile individuale și de rezultatele investițiilor.
Prin urmare, procentul de 6% nu reprezintă un randament promis și nu indică valoarea viitoarei pensii. Pentru un participant, o contribuție mai mare ar însemna alimentarea contului cu sume mai ridicate, în condițiile stabilite de legislația care ar pune în aplicare măsura. Calendarul concret și regulile aplicabile trebuie urmărite separat de declarațiile despre obiectivele pe termen lung.
Cât a acumulat sistemul de pensii private
Datele prezentate de APAPR indică aproximativ 8,5 milioane de participanți la Pilonul II și active nete de 237 de miliarde de lei. Câștigul net generat pentru participanți în cei 18 ani de funcționare a fost estimat la 95,5 miliarde de lei. Acestea sunt valori la nivelul sistemului și nu descriu suma deținută de o anumită persoană.
Pentru aceeași perioadă, asociația a prezentat un randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o inflație medie anuală de 4,8%. Rezultatele istorice arată evoluția trecută a fondurilor, fără să garanteze repetarea ei în anii următori. Totodată, fondurile au plătit aproximativ 8,5 miliarde de lei către 365.000 de beneficiari și moștenitori, potrivit cifrelor comunicate la eveniment.
O propunere separată pentru pensiile facultative
Pilonul III funcționează pe baza contribuțiilor voluntare și are aproximativ 1,15 milioane de participanți, cu active de 8,9 miliarde de lei, conform prezentării asociației. Pentru această componentă, discuția nu se referă la cota obligatorie din Pilonul II, ci la stimulentele fiscale acordate celor care economisesc suplimentar și angajatorilor care contribuie pentru salariați.
Plafonul de deductibilitate invocat este de 400 de euro anual pentru angajat și de 400 de euro pentru angajator. Cristian Pascu propune majorarea la 1.200 de euro pe an sau, alternativ, legarea plafonului de trei-patru salarii minime brute. Sunt variante de modificare, nu facilități fiscale deja extinse. Argumentul prezentat este că plafonul a rămas neschimbat aproape 18 ani, în timp ce salariul mediu a crescut considerabil.
Unde sunt investiți banii strânși
Aproximativ 95% din activele fondurilor private de pensii sunt investite în România, iar capitalul acumulat reprezintă circa 12% din produsul intern brut, potrivit APAPR. Fondurile dețin aproximativ 10% din datoria publică și au o prezență importantă pe piața de capital. Astfel, economiile pentru pensie sunt legate și de finanțarea statului și a companiilor.
Reprezentanții asociației văd un rol mai mare pentru aceste fonduri în finanțarea infrastructurii, energiei și digitalizării până în 2030. Această perspectivă depinde de dezvoltarea sistemului și de stabilitatea regulilor fiscale și legislative. Pentru participanți, informația imediat relevantă rămâne diferența dintre obiectivele anunțate pentru anii următori și contribuțiile efectiv virate în conturile lor în prezent.
Surse: DigiEconomic


















