Românii se confruntă cu noi presiuni inflationiste la raft, după ce plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a expirat la sfârșitul lunii martie 2026. Specialiștii economici avertizează că prețurile la pâine, lapte, ouă, carne și ulei ar putea crește cu 10-15% în lunile următoare, pe fondul scumpirii materiilor prime, al energiei și al transportului. Iată analiza completă a factorilor care determină scumpirile și a măsurilor pe care le poate lua consumatorul pentru a-și proteja bugetul.
De ce expiră plafonarea prețurilor
Guvernul a introdus plafonarea adaosului comercial la alimente de bază ca măsură temporară de protecție socială, în contextul inflației ridicate din anii anteriori. Măsura a fost prelungită de mai multe ori, dar autoritățile au decis că nu mai poate fi susținută bugetar și că trebuie lăsată piața să funcționeze liber. Criticii acestei decizii susțin că eliminarea plafonului va lovi direct în buzunarele celor mai săraci români, care alocă deja peste 40% din venituri pentru hrană. Pe de altă parte, retailerii argumentează că plafonarea distorsiona piața și reducea investițiile în lanțurile de aprovizionare.
Ce produse se scumpesc cel mai mult
Analiștii estimează că cele mai mari creșteri de preț vor fi la produsele care depind de importuri sau de prețurile internaționale la energie. Pâinea și produsele de panificație ar putea crește cu 10%, din cauza scumpirii făinii și a energiei electrice necesare procesării. Laptele și produsele lactate sunt, de asemenea, vulnerabile, deoarece costurile de furajare ale animalelor au crescut. Ouăle ar putea depăși pragul de 1 leu pe bucată în unele magazine, iar carnea de pui și de porc ar putea deveni mai scumpă cu 12-15%. Uleiul comestibil, care depinde aproape în totalitate de importuri, rămâne un produs cu preț volatil și imprevizibil.
Impactul asupra coșului zilnic al românilor
Un studiu recent arată că un coș de cumpărături de bază pentru o familie de patru persoane a ajuns să coste, în medie, 450 de lei pe săptămână, cu aproape 20% mai mult decât în 2024. Creșterea prețurilor la alimente se adaugă scumpirilor la utilități, carburanți și servicii, erodând puterea de cumpărare a populației. Familiile cu venituri mici sunt obligate să renunțe la anumite produse sau să opteze pentru variantele mai ieftine, adesea de calitate inferioară. Specialiștii în nutriție avertizează că această tendință poate duce la probleme de sănătate pe termen lung. Stilul de viață al multor români este afectat direct de presiunea prețurilor la raft.
Cum se compară prețurile în supermarketuri
Diferențele de preț între marile lanțuri de magazine rămân semnificative. Lanțurile discount, precum Lidl și Kaufland, continuă să ofere prețuri mai mici la produsele proprii de marcă, în timp ce supermarketurile premium au marje mai mari. Comparatoarele de prețuri online au devenit din ce în ce mai populare, ajutând consumatorii să găsească cele mai bune oferte. De asemenea, piețele locale și târgurile agricole oferă adesea produse mai proaspete și mai ieftine, direct de la producători. Economiștii recomandă planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare care afectează bugetul lunar al fiecărei familii.
Măsuri de protecție socială și perspective
În fața scumpirilor, Guvernul a anunțat că va menține voucherele sociale pentru categoriile vulnerabile și că va monitoriza evoluția prețurilor. De asemenea, ANAF a promis că va intensifica controalele la retaileri, pentru a preveni speculația. Cu toate acestea, pe termen mediu, stabilitatea prețurilor depinde de evoluția inflației, de cursul de schimb și de recolta agricolă. O recoltă bună în vara anului 2027 ar putea tempera prețurile, dar până atunci românii trebuie să facă față unui climat economic dificil. Consumatorii pot reduce impactul scumpirilor prin cumpărarea produselor de sezon și prin evitarea risipei alimentare zilnice.
