Ministerul Energiei a anunțat că România intră în iarna 2026-2027 cu depozitele de gaze naturale umplute în proporție de 76,26%, ceea ce reprezintă aproximativ 2,43 miliarde de metri cubi. Deși acest nivel este peste media Uniunii Europene, este cu peste 10% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce ridică semne de întrebare privind securitatea energetică a țării. Iată situația completă a rezervelor de gaze, a prețurilor reglementate și a riscurilor pentru consumatori.
Gradul de umplere al depozitelor, sub nivelul de anul trecut
În septembrie 2025, depozitele de gaze ale României erau umplute la aproape 90%, în timp ce în septembrie 2026 nivelul este de 76,26%. Această diferență semnificativă se datorează mai multor factori, inclusiv scăderii producției interne, creșterii consumului industrial și dificultăților de a importa gaze la prețurile actuale. Transgaz, operatorul sistemului național de transport, a accelerat întrăririle în depozite, dar ținta de 80% până la 1 octombrie 2026 este încă departe de a fi atinsă. Experții din energie atrag atenția că o iarnă geroasă ar putea epuiza rapid stocurile, forțând România să apeleze la importuri scumpe. Conducta BRUA, încă nefinalizată, nu poate aduce suficiente volume pentru a compensa deficitul.
Prețurile reglementate pentru populație, menținute
În ciuda presiunilor de pe piața liberă, gazele destinate populației rămân la preț reglementat în iarna 2026-2027. Această decizie a Guvernului vine ca o măsură de protecție socială, având în vedere creșterea costurilor la energie electrică și căldură. Prețul reglementat este stabilit de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și acoperă aproximativ 70% din consumul casnic. Cu toate acestea, consumatorii care depășesc plafonul de consum stabilit vor plăti prețul pieței libere, care este cu până la 40% mai mare. Este esențial ca familiile să monitorizeze consumul pentru a nu depăși limitele. Facturile la gaze rămân astfel sub control, dar doar pentru consumatorii moderați.
Industria, expusă prețurilor de pe piața liberă
în timp ce populația este protejată de prețul reglementat, industria românească trebuie să facă față prețurilor de pe piața liberă, care au crescut constant în ultimele luni. Producătorii de energie electrică, fabricile de ciment, de sticlă și de chimicale sunt cei mai afectați, deoarece gazele naturale reprezintă un input esențial în procesele lor de producție. Mai multe companii au anunțat deja reduceri ale producției sau concedieri, iar altele caută alternative, precum biogazul sau energia electrică produsă din surse regenerabile. Costul mai mare al gazelor se traduce într-un preț mai mare al produselor finite, afectând în final buzunarul consumatorului. Industria chimică din România este deosebit de vulnerabilă, deoarece consumă volume mari de gaze naturale ca materie primă.
Dependența de importuri și riscurile geopolitice
România produce în prezent aproximativ 70% din gazele naturale consumate, restul fiind importate, în principal din Rusia, prin intermediari, și din Azerbaidjan, prin conducta BRUA. Orice întrerupere a acestor rute ar pune presiune imensă asupra stocurilor din depozite. Războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu creează un climat de incertitudine pe piețele energetice mondiale. Experții recomandă diversificarea surselor de aprovizionare și accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, pentru a reduce dependența de combustibilii fosili. De asemenea, exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră rămâne un obiectiv strategic, dar proiectele sunt încă în fază incipientă.
Recomandări pentru consumatori
Pentru a face față iernii 2026-2027 fără facturi exorbitante, specialiștii recomandă câteva măsuri simple dar eficiente. Izolarea termică a locuinței, înlocuirea ferestrelor vechi și utilizarea unor centrale termice de înaltă eficiență pot reduce consumul de gaze cu până la 30%. De asemenea, programul Casa Eficientă Energetic continuă să ofere vouchere pentru izolare și schimbarea centralelor. Românii ar trebui să verifice contractele cu furnizorii și să compare ofertele, deoarece unele companii oferă prețuri mai bune decât cele reglementate pentru consumatorii non-casnici. Acoperișurile verzi, panourile solare și centralele pe biomasă sunt alternative viabile pentru cei care doresc să-și reducă dependența de gazele naturale.
