Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că pregătește o serie de modificări legislative privind finanțarea campaniilor politice și electorale. Decizia vine ca o reacție directă la controversatele alegeri prezidențiale din 2025, când candidatul independent Călin Georgescu a obținut un rezultat surprinzător, folosindu-se intens de promovarea online și de sprijinul unor influențeri. AEP consideră că legislația actuală este depășită și nu mai poate face față noilor realități din spațiul digital.
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a declarat că este necesară o revizuire urgentă a regulilor, deoarece campaniile electorale s-au mutat masiv în mediul online și pe rețelele de socializare. Metodele tradiționale de monitorizare a cheltuielilor, bazate pe raportarea donațiilor și a materialelor tipărite, nu mai sunt suficiente pentru a asigura transparența. Noile tehnologii, cum ar fi plățile cu criptomonede și promovarea prin intermediul influencerilor, au creat goluri legislative care pot fi exploatate.
Ce probleme vrea să rezolve AEP
Printre principalele probleme identificate de AEP se numără donațiile fragmentate. În prezent, legea prevede că orice donație peste 25.000 de lei trebuie realizată prin act autentic la notar, iar informațiile devin publice. Pentru a evita acest lucru, unii donatori au început să-și împartă contribuțiile în sume mai mici, plătite zilnic sau periodic. Țuțuianu a dat exemplul unor oameni care donează azi doi lei, mâine trei lei, poimâine cinci lei, tocmai pentru a nu încheia act la notar.
O altă problemă majoră este promovarea politică făcută de influenceri. În campania lui Călin Georgescu, numeroși creatori de conținut online au promovat candidatul fără ca această activitate să fie contabilizată ca cheltuială de campanie. AEP vrea să stabilească un regim juridic clar pentru astfel de situații, care să includă declararea valorii promovării și plata impozitelor aferente. Influencerii care promovează politic fără să respecte regulile ar putea fi sancționați.
Criptomonedele, o nouă provocare
Plățile prin criptomonede reprezintă o altă zonă gri pe care AEP vrea să o reglementeze. Datorită anonimatului relativ și a dificultății de urmărire a tranzacțiilor, monedele digitale pot fi folosite pentru a finanța campanii politice fără ca sursa banilor să poată fi identificată. Țuțuianu a atras atenția că tehnologia nu mai este o chestiune de viitor, ci de prezent, iar legislația trebuie să ține pasul cu ea.
Propunerea AEP este ca orice plată către un partid sau un candidat, indiferent de forma ei, să fie supusă acelorași reguli de transparență. Aceasta ar include interdicția de a primi contribuții în criptomonede sau, cel puțin, obligația de a le converti imediat în monedă fiat și de a le declara. Experții în tehnologie sunt divizați cu privire la fezabilitatea tehnică a unor astfel de măsuri, dar admit că ignorarea fenomenului nu mai este o opțiune.
Precampania și subvențiile pentru partide
În afară de noile tehnologii, AEP vrea să clarifice regulile privind precampania electorală. În prezent, există o zonă neclară între activitatea politică curentă și campania propriu-zisă, care permite partidelor să facă promovare intensă fără să fie supuse acelorași reguli stricte de finanțare. Țuțuianu a cerut separarea clară între finanțarea activității curente și finanțarea campaniei electorale, astfel încât să nu mai existe posibilitatea de a masca cheltuieli.
Subvențiile acordate partidelor parlamentare reprezintă un alt punct pe agenda AEP. Țuțuianu a atras atenția că sumele acordate de la buget sunt generoase, dar modul în care sunt cheltuite nu este întotdeauna transparent. Autoritatea vrea ca banii publici dați partidelor să fie utilizați doar pentru activitățile prevăzute de lege și nu pentru campanii mascate sau pentru beneficiul personal al liderilor.
Cazul Călin Georgescu ca declanșator
Campania lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025 a schimbat regulile jocului în politica românească. Folosind TikTok, YouTube și alte platforme, candidatul independent a reușit să ajungă la milioane de alegători cu un buget aparent mic. Succesul său a arătat că vechile metode de control al finanțării campaniilor nu mai funcționează în era digitală. AEP a început să primească presiuni atât din interior, cât și din exterior pentru a moderniza legislația.
Țuțuianu a recunoscut că AEP a fost luat prin surprindere de viteza cu care s-a desfășurat campania online. În unele cazuri, instituția nu a avut instrumentele necesare pentru a verifica dacă promovarea făcută de influenceri a fost plătită sau voluntară. Noua legislație ar trebui să clarifice aceste aspecte și să dea AEP puteri mai mari de investigație.
Reacții și perspective
Partidele politice au reacționat cu precauție la anunțul AEP. Unele formațiuni susțin că este nevoie de mai multă transparență, dar se tem că noile reguli ar putea fi folosite ca armă politică. Altele consideră că măsurile sunt tardive și că nu vor putea preveni abuzurile. Societatea civilă a salutat însă inițiativa, considerând că orice pas către o finanțare politică mai curată este binevenit.
Proiectul de modificare legislativă va fi pus în dezbatere publică și apoi trimis spre adoptare Parlamentului. Procesul poate dura luni de zile, iar succesul nu este garantat, având în vedere că partidele au interese divergente. Cu toate acestea, faptul că AEP a recunoscut public problemele este un semn că situația nu mai poate fi ignorată. Alegătorii români merită să știe cine și cum finanțează pe cei care aspiră să-i conducă.
Donatii fragmentate, principala problemă identificată
Influenceri politici, fără reglementare clară până acum
Criptomonede, o nouă provocare pentru transparența financiară
Precampanie, zona neclară între activitatea curentă și campanie
Călin Georgescu, declanșatorul schimbării legislative
Surse: Capital, B1 TV, StiriPeSurse.
