Sectorul construcțiilor din România a înregistrat o creștere de peste 6% în primele două luni ale anului 2026, devenind singurul motor economic major al țării care continuă să evolueze pozitiv. Performanța vine în contextul unui mediu economic dificil, marcat de inflație ridicată și incertitudini politice.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că volumul lucrărilor de construcții a avansat susținut, susținut în principal de investițiile publice masive în infrastructura de transport. Pe șantierele din România se lucrează în prezent la aproape 1.000 de kilometri de autostradă.
Creșterea volumului lucrărilor de construcții
În perioada ianuarie-februarie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 6,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție pozitivă contrastează cu încetinirea altor sectoare economice și confirmă rolul strategic al construcțiilor în susținerea activității economice.
Creșterea a fost determinată în principal de segmentul construcțiilor inginerești, care include autostrăzi, drumuri naționale și poduri. Lucrările de reabilitare și modernizare a infrastructurii existente au contribuit, de asemenea, semnificativ la această performanță.
Constructorii romani beneficiază de un flux constant de proiecte finanțate din fonduri europene și de la bugetul de stat, ceea ce asigură predictibilitatea comenzilor pentru următorii ani. Ordinele de execuție pentru autostrăzi și drumuri expres au crescut constant în ultimele luni.
Investițiile în infrastructură: aproape 1.000 km de autostradă în construcție
România se află în prezent într-o fază intensă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Pe șantierele deschise în întreaga țară se lucrează la aproximativ 1.000 de kilometri de autostradă, un volum record de lucrări în execuție.
Principalele proiecte vizează coridoarele strategice ale rețelei TEN-T, conectând România cu piețele europene. Autostrăzile A1, A2, A3 și A10 se află în diverse faze de execuție, alături de noi tronsoane din A7 și A8 care vor transforma rețeaua de transport națională.
Companiile de construcții românești și străine prezente pe piață raportează grad ridicat de ocupare a capacității de producție. Antreprenorii generali subcontractează lucrări către firme mai mici, generând efecte multiplicatoare în economie.
Contextul economic dificil: construcțiile, salvatorul economiei
În timp ce alte sectoare economice înregistrează încetiniri sau contracții, construcțiile rămân singurul domeniu cu creștere robustă. Industria prelucrătoare și comerțul au înregistrat scăderi în aprilie, amplificând rolul strategic al investițiilor în infrastructură.
Inflația persistentă și costurile ridicate cu materiile prime au afectat profitabilitatea constructorilor, dar volumul mare de lucrări a compensat parțial aceste presiuni. Companiile din domeniu raportează marje mai mici, dar cifră de afaceri în creștere.
Banca Națională a României a atras atenția asupra riscurilor legate de sustenabilitatea ritmului investițiilor publice. Deficitul bugetar și presiunile pe finanțare pot limita capacitatea statului de a menține acest nivel de cheltuieli.
Provocări și perspective: incertitudinea fondurilor europene
Deși performanțele sectorului sunt impresionante, perspectivele de viitor devin incerte. Tensiunile politice interne și posibilele întârzieri în atragerea fondurilor europene pun sub semnul întrebării capacitatea de a menține ritmul investițiilor.
Companiile din construcții se confruntă cu provocări majore legate de forța de muncă calificată, care devine tot mai greu de găsit. Salariile din sector au crescut semnificativ, dar deficitul de ingineri, șefi de șantier și muncitori specializați persistă.
Pentru restul anului 2026, analiștii estimează o stabilizare a ritmului de creștere, posibil chiar o ușoară încetinire. Depinde însă de evoluția finanțării publice și de capacitatea autorităților de a debloca noi proiecte majore de infrastructură.
Surse: Institutul Național de Statistică, ZF, Agerpres
