Consumatorii casnici din România generează peste 40% din totalul risipei alimentare la nivel național, potrivit datelor publicate pe 29 septembrie 2026 de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Această cifră plasează gospodăriile românești printre principalii responsabili pentru pierderile de alimente, în fața restaurantelor, magazinelor și producătorilor. ANSVSA a lansat un set de recomandări practice care, dacă sunt aplicate, pot reduce semnificativ cantitatea de mâncare aruncată și pot aduce economii de sute de lei lunar.
Risipa alimentară nu este doar o problemă de mediu, ci și una economică. O familie care aruncă frecvent alimente poate pierde, fără să-și dea seama, între 200 și 500 de lei pe lună. Acești bani reprezintă, la finalul anului, o sumă considerabilă care ar putea fi folosită pentru alte necesități. ANSVSA subliniază că multe dintre aceste pierderi pot fi evitate prin gesturi simple și o mai bună planificare.
Planificarea meselor și a cumpărăturilor
Primul sfat al specialiștilor este să planificați mesele înainte de a merge la cumpărături. Intocmiți o listă strictă cu ceea ce aveți nevoie și respectați-o. Cumpărăturile făcute fără o listă predispun la achiziții impulsive, iar alimentele cumpărate în exces ajung, de multe ori, să se strice în frigider. Verificați întotdeauna ce mai aveți deja în cămară și în congelator înainte de a pleca la magazin.
O altă regulă de aur este să nu mergeți la cumpărături când sunteți flămând. Studiile arată că oamenii cumpără cu până la 20% mai multe alimente atunci când au stomacul gol, optând pentru produse tentante, dar care nu sunt neapărat necesare. De asemenea, este util să cumpărați produse perisabile în cantități mai mici, dar mai des, pentru a reduce riscul de alterare.
Depozitarea corectă a alimentelor
Multe alimente se strică prematur din cauza unei depozitări greșite. ANSVSA recomandă să citiți etichetele produselor și să respectați condițiile de păstrare indicate. Fructele și legumele trebuie păstrate separat, deoarece unele emană etilenă, un gaz care accelerează coacerea și alterarea celorlalte. Pâinea se păstrează mai bine într-un loc uscat și răcoros, nu în frigider, unde devine elastică.
Frigiderul trebuie organizat astfel încât alimentele cu termen scurt de valabilitate să fie vizibile și la îndemână. Adesea, mâncarea este uitată în sertare sau în spatele rafturilor și expiră fără să fie consumată. Specialiștii sugerează utilizarea containerelor transparente și etichetarea lor cu data la care au fost deschise. Congelatorul este un aliat de nădejde: alimentele gătite în exces sau legumele aproape de termen pot fi congelate și consumate ulterior.
Cum să folosești resturile
Resturile de mâncare nu trebuie aruncate automat. O masă gătită în plus poate deveni prânzul de a doua zi sau poate fi transformată într-un alt preparat. ANSVSA încurajează consumatorii să fie creativi în bucătărie și să refolosească ingredientele rămase. Pâinea uscată poate fi transformată în pesmet, legumele rămase pot intra în compoziția unei supe, iar fructele prea coapte pot fi folosite la smoothie-uri sau prăjituri.
De asemenea, este important să respectați regulile de siguranță alimentară atunci când reîncălziți mâncarea. Resturile trebuie păstrate la frigider în maxim două ore de la gătire și consumate în termen de 24-48 de ore. Reîncălzirea trebuie făcută la temperaturi corespunzătoare, pentru a distruge eventualele bacterii. Siguranța alimentară nu trebuie compromisă în numele economiei.
Înțelegerea termenelor de valabilitate
Unul dintre motivele principale ale risipei este confuzia dintre „a se consuma până la” și „a se consuma de preferință înainte de”. Primul termen se referă la siguranța alimentară și trebuie respectat cu strictețe, în special pentru produsele perisabile. Al doilea se referă la calitatea optimă și nu înseamnă că produsul este periculos după acea dată. Multe alimente, precum paste, conserve sau cereale, pot fi consumate și după termen, fără riscuri.
ANSVSA recomandă consumatorilor să folosească simțurile pentru a evalua alimentele. Dacă un produs arată, miroase și are gust normal, este probabil sigur pentru consum. Totuși, prudența este esențială, mai ales în cazul produselor lactate, cărnii și ouălor. Când aveți dubii, este mai bine să aruncați decât să riscați o toxiinfecție alimentară.
Impactul economic și de mediu
Reducerea risipei alimentare aduce beneficii duble. Economic, o familie poate economisi între 200 și 500 de lei lunar, adică până la 6.000 de lei pe an. Acești bani pot fi folosiți pentru educație, sănătate sau economii. De mediu, fiecare kilogram de mâncare salvat de la gunoi înseamnă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de producția, transportul și depozitarea deșeurilor.
România și-a asumat reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, prin Agenda ONU 2030. Acest obiectiv nu poate fi atins fără implicarea fiecărei gospodării. ANSVSA va continua campaniile de informare și va publica ghiduri periodice pentru consumatori. Schimbarea începe cu gesturi mici, repetate zilnic, care se adună la un impact semnificativ.
40%, ponderea risipei generate de gospodării
200-500 lei/lună, economie posibilă
6.000 lei/an, economie anuală estimată
2030, termenul pentru reducerea cu 50% a risipei
24-48 ore, termenul de consum al resturilor
Surse: Capital.ro, Digi24, ANSVSA.ro, Replica Online.
