Agenția internațională de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung și scurt, într-o evaluare neplanificată realizată pe fondul evoluțiilor politice generate de dizolvarea coaliției guvernamentale după votul de neîncredere din Parlament.
Contextul deciziei agenției de rating
Decizia S&P Global Ratings reflectă atât riscurile economice și politice actuale, cât și rezultatele înregistrate de România în primul trimestru din 2026 în procesul de consolidare fiscală. Agenția estimează pentru acest an un deficit bugetar de 6,25% din PIB și menține perspectiva negativă, invocând riscurile ridicate privind continuarea ajustării fiscale și reducerea deficitelor externe în următoarele 6-12 luni.
Raportul evidențiază importanța fondurilor europene pentru stabilitatea economică și finanțarea investițiilor, precum și necesitatea continuării reformelor structurale. S&P Global Ratings avertizează că eventuale întârzieri în reducerea deficitului, blocaje în accesarea fondurilor europene sau presiuni externe suplimentare ar putea afecta profilul de risc al României.
Reacția Ministerului Finanțelor
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a comentat reconfirmarea ratingului, subliniind importanța acestei decizii într-un context politic incert: "Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, deși un aspect îmbucurător, atrage atenția asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor față de România."
Oficialul ministerial a adăugat că "într-un mediu extern complicat, România a confirmat că poate implementa politici curajoase și eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscală, evoluțiile actuale de pe scena politică fiind urmărite cu atenție atât de agențiile de rating, cât și de investitori."
Implicații pentru economia românească
Mentinerea ratingului la nivelul BBB- reprezintă pragul minim pentru categoria de "grad de investiție", ceea ce înseamnă că România își păstrează accesul la finanțare internațională la costuri rezonabile. Un eventual downgrade la nivelul "BB+" ar plasa țara noastră în categoria "junk", ceea ce ar majora semnificativ costurile de împrumut și ar reduce apetitul investitorilor instituționali pentru titlurile de stat românești.
Perspectiva negativă menținută de S&P Global Ratings indică faptul că există în continuare riscuri semnificative legate de derapajele bugetare și de capacitatea autorităților de a implementa reformele structurale necesare. Agenția de rating subliniază execuția bugetară aferentă primului trimestru ca factor pozitiv, dar atrage atenția asupra vulnerabilității poziției rating-ului.
Factorii care ar putea influența viitorul ratingului
S&P Global Ratings identifică mai mulți factori critici care vor influența evoluția ratingului suveran al României în perioada următoare. Consolidarea fiscală rămâne prioritatea absolută, iar orice deviere de la traiectoria de ajustare bugetară agreată cu instituțiile europene și internaționale ar putea avea consecințe negative.
Un alt factor esențial îl reprezintă absorbția fondurilor europene în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Mecanismul de Redresare și Reziliență (SAFE) și fondurile de coeziune. Ritmul lent de absorbție a fondurilor europene în exercițiul financiar anterior reprezintă un avertisment pentru autorități în privința necesității accelerării reformelor.
De asemenea, stabilitatea macroeconomică și capacitatea Băncii Naționale a României de a menține controlul asupra inflației și cursului valutar reprezintă elemente cheie urmărite de agențiile de rating internaționale. Creșterea economică sustenabilă, reducerea dezechilibrelor externe și implementarea reformelor structurale în domeniile educației, sănătății și administrației publice vor fi decisive pentru menținerea sau îmbunătățirea perspectivei ratingului.
Surse: comunicat Ministerul Finanțelor, S&P Global Ratings, Juridice.ro
